Ce face (și ce nu face) AI-ul în programare
Asistenții AI scriu cod în câteva secunde, dar nu știu nimic despre proiectul tău până nu le spui. În lecția asta vezi diferența dintre o cerere vagă și una precisă, ce fac bine asistenții de cod și unde greșesc, și regula pe care o urmezi în tot cursul: AI-ul accelerează, dar tu răspunzi de cod.
Aceeași cerere, două rezultate
Andrei e junior Python la ColetExpres, o firmă de curierat din Cluj. Are de scris o funcție care validează adresele de email ale clienților la înregistrare. Prima lui încercare, într-un chat cu un asistent AI:
fă-mi o funcție de validare email
Sigur! Iată o funcție:
import re
def validate(email):
return re.match(r".+@.+", email)
Această funcție verifică dacă emailul conține @.Funcția acceptă și a@b, și ion@@gmail..com, întoarce un obiect Match sau None în loc de True/False, are nume în engleză deși proiectul folosește nume în română și nu spune nimic despre spații. Nu e greșeala asistentului: a primit o cerere de cinci cuvinte și a ghicit restul.
A doua încercare, după ce Ioana, mentora lui, i-a spus ce să adauge:
Scrie în Python 3 o funcție valideaza_email(text: str) -> bool pentru aplicația ColetExpres. Reguli: elimină spațiile de la capete; exact un @; înainte de @ cel puțin un caracter; după @ un domeniu cu cel puțin un punct și fără puncte consecutive. Exemple: " ana@gmail.com " -> True, "a@b" -> False, "ion@@gmail.com" -> False. Folosește doar biblioteca standard. Dă-mi doar funcția, cu un docstring scurt.
import re
def valideaza_email(text: str) -> bool:
"""Întoarce True dacă text este un email valid după regulile ColetExpres."""
email = text.strip()
if email.count("@") != 1:
return False
local, domeniu = email.split("@")
if not local or ".." in domeniu:
return False
return re.fullmatch(r"[\w.-]+\.[a-z]{2,}", domeniu, re.IGNORECASE) is not NoneAcelași asistent, aceeași zi. Diferența a venit din ce i-a spus Andrei: limbajul, numele și tipurile funcției, regulile, exemplele și formatul răspunsului. Asta înveți în cursul acesta.
Ce este, de fapt, un asistent de cod
GitHub Copilot, Cursor, Claude Code, ChatGPT, Claude sau Gemini folosesc modele de limbaj: programe antrenate pe foarte mult text și cod, care prezic ce urmează cel mai plauzibil după ce le-ai scris. Nu rulează codul în mintea lor, nu verifică documentația oficială la fiecare răspuns și nu cunosc proiectul tău, decât ce le arăți.
| Asistentul de cod este | Asistentul de cod NU este |
|---|---|
| un generator foarte rapid de cod plauzibil | un compilator sau un test care garantează că merge |
| un partener de discuție care explică și propune | documentația oficială a unei biblioteci |
| bun la tipare pe care le-a văzut de multe ori | cineva care știe regulile firmei tale |
| un ajutor care lucrează cu ce îi dai | un coleg care răspunde în locul tău la review |
„Plauzibil” nu înseamnă „corect”. Un model poate scrie, cu aceeași siguranță, o funcție bună și una cu o greșeală ascunsă. De aceea, în curs, fiecare bucată de cod generat o citești, o rulezi și o testezi înainte s-o folosești.
Unde ajută mult și unde greșește des
Clase de date, conversii CSV-JSON, validări simple, scheletul unui endpoint: lucruri pe care le-a văzut de mii de ori.
Îți explică linie cu linie o funcție veche sau un mesaj de eroare, la nivelul tău.
Propune repede teste, inclusiv cazuri la care nu te-ai gândit, dacă îi ceri explicit.
Redenumește, împarte funcții lungi, elimină duplicarea, cu condiția să verifici că face același lucru.
Și unde greșește des, cu aceeași siguranță în glas:
- Logica de business pe care n-o cunoaște: regulile de tarifare ale ColetExpres nu sunt pe internet.
- Cazurile limită: listă goală, None, zero, diacritice, spații, fusuri orare.
- API-uri și versiuni: inventează uneori funcții sau pachete care nu există, ori folosește variante vechi.
- Securitatea: SQL construit din text, chei scrise direct în cod, date de intrare nevalidate.
Fiecare dintre aceste greșeli are în curs lecția ei, cu cod de reparat.
Regula cursului: tu răspunzi de cod
Când codul ajunge în proiect, nu mai contează cine l-a scris prima dată. La code review, Ioana îl întreabă pe Andrei „de ce ai pus asta aici?”, nu pe asistent. Dacă livrarea gratuită se aplică greșit în producție, problema e a echipei, nu a modelului.
La exercițiile cu prompt din curs, răspunsurile asistentului sunt simulate: exemple scrise de noi, ca să vezi pe loc ce efect are fiecare criteriu. La lecțiile Python rulezi cod real, direct în browser. La tine pe calculator sau la job folosești asistentul tău (Copilot, Cursor, Claude Code, ChatGPT, Claude, Gemini) cu exact aceleași prompturi.
Greșeli frecvente la început
- Cereri de cinci cuvinte: „fă-mi o funcție de X”. Primești ce a ghicit modelul.
- Copiat fără citit: codul pare bun, deci intră direct în proiect.
- Încredere în ton: răspunsul sună sigur, deci e corect. Nu e o dovadă.
- Lipsa exemplelor: fără „pentru intrarea X vreau Y”, nici tu, nici asistentul nu știți când funcția e corectă.
În exercițiul de mai jos scrii prima ta cerere de cod: spui limbajul, numele funcției, ce primește și ce întoarce.
Andrei are de scris funcția care calculează tariful unui colet după greutate. Regula de tarifare de la șeful lui e deja în editor. Scrie deasupra ei un prompt pentru asistent care cere funcția: spune limbajul, numele funcției calculeaza_tarif, ce primește și ce întoarce.
- Spune limbajul: Python (3).
- Dă numele funcției: calculeaza_tarif.
- Spune ce primește: greutatea în kg (un număr).
- Spune ce întoarce: tariful în lei (un număr).
- Păstrează regula de tarifare între ghilimelele triple, ca date.
Soluția exercițiului
Scrie în Python 3 o funcție calculeaza_tarif(greutate_kg: float) -> int. Funcția primește greutatea coletului în kg (un număr pozitiv) și returnează tariful în lei, după regula de mai jos. Exemple: 0.5 kg -> 15 lei, 1 kg -> 15 lei, 2.3 kg -> 23 lei. Dă-mi doar funcția, cu un docstring scurt. """ Regula de tarifare ColetExpres: - până la 1 kg inclusiv: 15 lei - peste 1 kg: 15 lei + 4 lei pentru fiecare kg început peste primul """
