Recapitulare: rețeaua de metrou
Ai ajuns la finalul modulului despre arbori, grafuri și heap. Îl închei construind „creierul” unei aplicații de metrou: câte stații ai de mers, cât durează drumul, care sunt capetele de linie, dacă rețeaua este legată și care sunt cele mai aglomerate stații. Fiecare întrebare se rezolvă cu un algoritm diferit din acest modul; partea grea este să-l alegi pe cel potrivit.
Ce ai învățat în acest modul
Spune cu voce tare de ce alegi un algoritm: „muchiile au costuri diferite, deci BFS nu ajunge; costurile sunt pozitive, deci pot folosi Dijkstra”. Intervievatorul punctează raționamentul, nu doar codul.
Scrie cele cinci funcții pentru rețeaua de metrou: numar_tronsoane (BFS), timp_minim (Dijkstra), capete, conexa (DFS) și aglomerate (top k cu heapq). Funcția construieste_retea, datele și afișările sunt deja scrise.
- numar_tronsoane și timp_minim întorc -1 dacă destinația nu poate fi atinsă (vezi depoul separat).
- capete: stațiile cu len(retea[statie]) == 1, sortate alfabetic.
- conexa: DFS cu stivă; rețeaua e conexă dacă ai vizitat toate stațiile.
- aglomerate: heapq.nlargest(k, calatori, key=calatori.get).
Restul explicațiilor, editorul și verificarea automată se deblochează cu Arbori, grafuri și heap.

Alex Cristian
Iulian Pahom
Catalina Ioana Dan