Structura unui program C++
Orice program C++, de la un exercițiu de două rânduri până la un joc uriaș, are același schelet. În această lecție îl desfacem bucată cu bucată și înveți scurtătura using namespace std, care îți scutește mult scris.
Scheletul oricărui program
Iată programul din lecția trecută, cu fiecare parte numită:
#include <iostream> // 1. includem biblioteca de afișare
int main() { // 2. funcția main: aici începe programul
std::cout << "Salut!" << std::endl; // 3. instrucțiuni
return 0; // 4. programul se încheie cu succes
} // 5. acolada de închidereSalut!
Scrie un program care folosește using namespace std; și afișează două linii: pe prima Curs C++, pe a doua Hello, World!.
- Adaugă using namespace std; după #include <iostream>.
- Scrie int main() cu acoladele lui.
- Afișează cele două linii cu cout, fiecare terminată cu endl.
- Încheie cu return 0;.
Soluția exercițiului
#include <iostream>
using namespace std;
int main() {
cout << "Curs C++" << endl;
cout << "Hello, World!" << endl;
return 0;
} Vrei să afli mai mult?#include: împrumutăm cod gata scris · using namespace std: scurtătura · Acolade, indentare și ; · Greșeli frecvente · Rezumat
#include: împrumutăm cod gata scris
C++ vine cu o bibliotecă standard uriașă: afișare, calcule matematice, texte, liste. Ca să folosești o parte din ea, o incluzi cu #include <nume>.
Linia începe cu # și nu se termină cu ;, pentru că nu este o instrucțiune obișnuită: este o comandă pentru preprocesor, etapa care pregătește fișierul înainte de compilare.
| Bibliotecă | La ce folosește | O vei învăța în |
|---|---|---|
| <iostream> | afișare cu cout | acum |
| <string> | texte (string) | lecția 9 |
| <cmath> | funcții matematice | lecția 22 |
| <iomanip> | formatarea numerelor | lecția 24 |
using namespace std: scurtătura
Tot ce vine din biblioteca standard stă într-un spațiu de nume (namespace) numit std. De aceea scriem std::cout și std::endl: std:: înseamnă „cel din biblioteca standard”.
Dacă adaugi linia using namespace std; după #include, poți scrie direct cout și endl:
#include <iostream>
using namespace std;
int main() {
cout << "Curs C++" << endl;
cout << "Hello, World!" << endl;
return 0;
}Curs C++ Hello, World!
| Cu std:: | Cu using namespace std; | |
|---|---|---|
| Avantaj | E clar de unde vine fiecare nume | Cod mai scurt și mai ușor de citit |
| Dezavantaj | Mai mult de scris | În proiecte mari pot apărea conflicte de nume |
| Când îl folosești | Proiecte mari, fișiere .h | Programe mici, exerciții, învățare |
Pentru că scriem programe mici, de acum înainte vom folosi using namespace std;. În lecțiile avansate vei vedea de ce, în proiectele mari, programatorii preferă std::.
Acolade, indentare și ;
Acoladele { } grupează instrucțiunile într-un bloc. Spațiile de la începutul rândurilor (indentarea) nu contează pentru compilator, dar contează enorm pentru oameni: arată imediat ce se află în interiorul lui main.
Acest program este corect, dar greu de citit:
#include <iostream>
using namespace std;
int main(){cout<<"Salut!"<<endl;return 0;}Salut!
Varianta cu un rând pentru fiecare instrucțiune și 4 spații în interiorul acoladelor face exact același lucru, dar se citește mult mai ușor. Obișnuiește-te de la început cu ea.
Greșeli frecvente
- #include <iostream>; cu punct și virgulă: compilatorul afișează un avertisment, pentru că directivele nu se termină cu ;.
- using namespace std fără ; la final: eroare, aceasta *este* o instrucțiune și are nevoie de ;.
- int Main() cu M mare: programul nu are punct de pornire și apare eroarea undefined symbol: main.
- Instrucțiuni scrise după acolada de închidere a lui main: în afara unei funcții nu poți scrie comenzi de afișare.
Dacă uiți return 0; la sfârșitul lui main, C++ îl adaugă automat. Totuși, este un obicei bun să îl scrii: arată clar unde se termină programul.
Rezumat
Aduce biblioteci gata scrise; nu se termină cu ;.
Te lasă să scrii cout în loc de std::cout.
Punctul de pornire, obligatoriu în orice program.
Programul se încheie cu succes.
