...
← Blog Testare (qa)

Cum scrii un bug report bun: exemplu complet și șablon

Bug report: sigla cursului de testare manuală în centru, legată de siglele Test Automation, Scrum și Git

Un bug report bun este un raport scurt care îi permite unui programator să reproducă problema din prima, fără să te întrebe nimic. Are un titlu clar, pașii exacți de reproducere, rezultatul așteptat, rezultatul obținut, mediul în care ai testat, severitatea și o dovadă: captură de ecran, video sau log. Dacă lipsește unul dintre ele, bug-ul se întoarce la tine cu o întrebare.

Mai jos vezi un bug report complet, scris pentru o problemă reală de formular, apoi fiecare câmp explicat, diferența dintre severitate și prioritate și greșelile pe care le fac aproape toți testerii la început.

Ce este un bug report

Un bug report (raport de defect) este documentul prin care un tester descrie o diferență între cum ar trebui să se comporte o aplicație și cum se comportă de fapt. În firme, el trăiește de obicei ca un tichet în Jira, Azure DevOps, GitHub Issues sau o unealtă asemănătoare, unde trece prin stări precum „Nou”, „În lucru”, „Rezolvat” și „Închis”. E produsul cel mai vizibil al testării software: după rapoartele tale te judecă echipa.

Cititorul raportului e un programator ocupat, care nu a văzut ce ai văzut tu. Scopul nu e să demonstrezi că aplicația e proastă, ci să-i dai tot ce-i trebuie ca să găsească și să repare cauza. Glosarul oficial ISTQB numește acest document „defect report”; în echipe vei auzi și „bug”, „tichet” sau „issue”. Dacă abia ai aflat ce face un tester, citește întâi cum arată meseria în articolul despre cum devii QA Tester fără experiență. În cursul nostru de testare manuală, primul raport de bug îl scrii chiar din primul modul.

Exemplu de bug report complet

Situația: testezi pagina de finalizare a comenzii într-un magazin online. Introduci o adresă din București, cu codul poștal 030167, iar formularul îți spune că e invalid. Codurile din Cluj, cum e 400001, merg. Iată cum arată raportul:

Titlu: Checkout - codurile poștale care încep cu 0 (București) sunt respinse ca invalide

ID: SHOP-482
Mediu: magazin.test.ro, build 2.14.0, Chrome 130 pe Windows 11; reprodus și în Firefox 131
Cont: client.test@exemplu.ro (cont de test, fără comenzi anterioare)
Severitate: Majoră
Prioritate: Ridicată

Precondiții:
- Utilizatorul e autentificat și are un produs în coș.

Pași de reproducere:
1. Deschide coșul și apasă "Finalizează comanda".
2. Completează adresa: Str. Exemplu nr. 10, București, Sector 3.
3. În câmpul "Cod poștal" scrie 030167.
4. Apasă "Continuă spre plată".

Rezultat așteptat:
Codul e acceptat și utilizatorul ajunge la pasul de plată.

Rezultat obținut:
Sub câmp apare mesajul "Cod poștal invalid", iar butonul nu duce mai departe.
În câmp, valoarea se schimbă în 30167 (zero-ul de la început dispare).

Frecvență: 5 din 5 încercări.
Observații:
- Codul 400001 (Cluj-Napoca) e acceptat cu aceiași pași.
- Orice cod care începe cu 0 e respins (testat: 010011, 030167, 077190).

Atașamente: checkout-cod-postal.mp4, consola-browser.png

Un programator care citește raportul știe deja unde să caute: valoarea e probabil transformată în număr undeva între formular și validare, iar un număr nu poate începe cu zero. Observația cu „zero-ul dispare” îi economisește jumătate de oră de căutat. Exact asta face diferența între un bug report bun și unul mediocru.

Cum scrii un bug report bun, câmp cu câmp

Fiecare câmp răspunde la o întrebare pe care programatorul ar pune-o altfel pe chat. Dacă le completezi pe toate, raportul nu se mai întoarce la tine.

Titlul: unde și ce, într-o singură linie

Titlul spune unde apare problema și ce se întâmplă, în cuvinte pe care le-ar căuta un coleg. Formula care merge aproape mereu: zona aplicației – ce se întâmplă – în ce condiție. „Checkout – codurile poștale care încep cu 0 sunt respinse” e bun. „Nu merge comanda” sau „Bug urgent!!!” nu spun nimic și nu se găsesc ușor când cineva caută duplicate.

Mediul: unde ai testat

Mediul înseamnă adresa sau versiunea aplicației (build-ul), browserul sau telefonul, sistemul de operare și contul folosit. Multe bug-uri apar doar pe Safari, doar pe Android sau doar pentru un anumit tip de cont. Fără mediu, programatorul încearcă pe calculatorul lui, nu reproduce problema și închide tichetul cu „merge la mine”.

Pașii de reproducere: numerotați și exacți

Pașii sunt instrucțiuni pe care oricine din echipă le poate urma mecanic. Scrie un singur pas pe linie, cu datele exacte pe care le-ai folosit: valoarea din câmp, butonul apăsat, ordinea. Dacă un pas îți pare evident, scrie-l oricum. Testează-ți apoi pașii încă o dată, de la zero, înainte să trimiți: dacă nu poți reproduce tu bug-ul urmându-i, nu va putea nici programatorul.

Rezultatul așteptat și rezultatul obținut

Aceste două câmpuri sunt inima raportului. Rezultatul așteptat spune ce ar trebui să se întâmple, ideal cu trimitere la cerință (user story-ul sau specificația). Rezultatul obținut descrie exact ce ai văzut, inclusiv textul mesajelor de eroare, copiat cuvânt cu cuvânt. Evită interpretările („validarea e greșită”); descrie faptele și lasă cauza în seama programatorului.

Dovezile: captură, video, log

O captură de ecran arată starea finală, un video scurt arată pașii, iar consola browserului (F12, fila Console) sau logurile arată ce s-a întâmplat în spate. Marchează pe captură zona cu problema. Șterge sau ascunde datele personale reale, dacă ai testat cu ele.

Severitate vs prioritate într-un bug report

Severitatea arată cât de grav afectează bug-ul aplicația, iar prioritatea arată cât de repede trebuie reparat. Pe prima o propune de obicei testerul, pe a doua o decide echipa sau product owner-ul, în funcție de business.

ExempluSeveritatePrioritateDe ce
Plata cu cardul eșuează pentru toți cliențiiCriticăRidicatăMagazinul nu mai vinde nimic
Codurile poștale din București sunt respinseMajorăRidicatăUn oraș întreg nu poate comanda
Numele firmei e scris greșit pe pagina principalăMinorăRidicatăNu strică nimic, dar se vede de către toți
Raportul anual de vânzări se blochează la peste 10 ani de dateMajorăScăzutăGrav, dar nimeni nu are încă atâtea date
Iconița din subsol e deplasată cu 2 pixeli pe tabletăMinorăScăzutăCosmetic și rar văzut

Combinațiile „minoră, dar urgentă” și „majoră, dar poate aștepta” sunt întrebări clasice la interviurile de QA. Dacă le poți explica cu un exemplu propriu, faci o impresie bună.

Bug report slab vs bug report bun

Cel mai ușor vezi diferența punând două variante una lângă alta. Iată cum arată primul raport scris de mulți începători:

Titlu: Eroare la comandă
Descriere: Nu pot să plasez comanda, apare o eroare. Vă rog rezolvați urgent.

Programatorul nu știe în ce pas apare eroarea, ce eroare, pe ce browser, cu ce date și dacă se întâmplă mereu. Va pune cinci întrebări, iar tichetul va sta o zi întreagă până primește răspunsuri. Raportul din exemplul de mai sus răspunde la toate cele cinci înainte să fie puse.

Greșeli frecvente în bug report-uri

Majoritatea rapoartelor respinse nu au o problemă de fond, ci una de formă. Acestea sunt greșelile pe care le vedem cel mai des:

  • Mai multe bug-uri într-un singur raport. Dacă ai găsit trei probleme, scrii trei rapoarte, ca fiecare să poată fi reparat și verificat separat.
  • Duplicate. Înainte să scrii, caută în tracker după cuvintele din titlu; poate un coleg a raportat deja problema.
  • Ton acuzator sau emoțional. „Cine a scris asta?” nu ajută pe nimeni. Raportul descrie aplicația, nu oamenii.
  • Pași care sar peste date. „Completează formularul” nu e un pas; „scrie 030167 în câmpul Cod poștal” este.
  • Lipsa frecvenței. Un bug care apare o dată din zece se tratează altfel decât unul care apare mereu, așa că spune de câte ori ai încercat.

Un raport bun nu are nevoie de un bug spectaculos. Un tester care scrie constant rapoarte clare devine repede omul pe care programatorii îl caută primul.

Exercițiu: scrie-ți primul bug report

Alege un site pe care îl folosești des, de exemplu un formular de rezervare sau de contact, și încearcă valori la limită: un câmp gol, un nume cu diacritice („Ștefănescu”), un număr de telefon cu prefixul +40, un text foarte lung. Când găsești ceva ciudat, scrie raportul după modelul de mai sus, cu toate câmpurile. Apoi dă-l cuiva care nu a văzut problema și roagă-l s-o reproducă doar din raport. Dacă reușește fără întrebări, ai scris un bug report bun.

În cursul de testare manuală exersezi exact asta pe ShopRapid, un magazin online cu bug-uri ascunse, iar rapoartele le scrii într-un panou asemănător cu Jira, verificat automat.

Întrebări frecvente

Ce trebuie să conțină un bug report?

Un titlu clar, mediul de testare, pașii de reproducere, rezultatul așteptat, rezultatul obținut, severitatea și dovezi (captură de ecran, video sau log). Opțional, precondiții, frecvența și observații care ajută la găsirea cauzei.

Care e diferența dintre severitate și prioritate?

Severitatea măsoară cât de grav e impactul bug-ului asupra aplicației, iar prioritatea cât de repede trebuie reparat. De obicei testerul propune severitatea, iar echipa sau product owner-ul stabilește prioritatea.

În ce limbă se scrie un bug report?

În limba în care lucrează echipa. În multe firme din România, mai ales cele care lucrează pentru clienți străini, rapoartele se scriu în engleză. Structura rămâne aceeași, iar termenii (steps to reproduce, expected result, actual result) se învață repede.

Ce fac dacă programatorul spune că bug-ul nu se reproduce?

Verifică încă o dată pașii pe mediul indicat și completează ce lipsea: date exacte, versiunea build-ului, contul, un video. Uneori diferența e o setare, o extensie de browser sau datele din cont.

Ce unelte se folosesc pentru bug report-uri?

Cele mai folosite sunt Jira, Azure DevOps și GitHub Issues. Pentru capturi și video sunt suficiente uneltele din sistemul de operare, iar consola browserului (F12) îți dă logurile.

Primul pas: scrie azi un raport complet

Ia exemplul cu codul poștal ca șablon și scrie un bug report pentru o problemă găsită de tine, cu toate câmpurile completate. Pune-l într-un document separat: primele cinci rapoarte bune devin o piesă de portofoliu pe care o poți arăta la interviu. Dacă vrei să mergi mai departe pe drumul de tester, primele 12 lecții din cursul de testare manuală sunt gratuite, iar pașii următori, până la automatizare, îi găsești în traseul de QA Engineer.

Logo Curs Testare manuală (QA) Interactiv · 12 lecții gratuite

Curs Testare manuală (QA)

Testare software pentru începători: cazuri de test și raportarea bug-urilor

Începe gratuit

Citește și

Primul tău program e la 5 minute distanță.

Creează-ți contul gratuit și începe primele 15 lecții. Fără card, fără instalări.

Începe gratuit