Problema dublei cheltuieli
O fotografie se poate copia de o mie de ori. Dacă banii digitali ar fi simple fișiere, i-ai putea cheltui de două ori. Aceasta este problema dublei cheltuieli (double spending), iar rezolvarea ei fără o bancă este marea inovație a lui Bitcoin. În lecție o reproduci în Python și scrii regula care o oprește.
Banii digitali se pot copia
O bancnotă de 10 lei poate fi doar într-un singur loc: dacă i-o dai lui Bogdan, nu o mai ai ca s-o dai Cristinei. Un fișier, în schimb, se copiază instantaneu. Dacă „moneda” Anei ar fi un fișier moneda_10_lei.txt, Ana l-ar putea trimite și lui Bogdan, și Cristinei.
Dubla cheltuială (double spend) înseamnă să folosești aceiași bani în două tranzacții diferite. Orice sistem de bani digitali trebuie să garanteze că o sumă poate fi cheltuită o singură dată.
Problema în cod
Dacă aplicăm tranzacțiile fără nicio verificare, registrul acceptă totul. Uite ce se întâmplă cu soldul Anei:
solduri = {"Ana": 10, "Bogdan": 0, "Cristina": 0}
registru = [
{"de": "Ana", "catre": "Bogdan", "suma": 10},
{"de": "Ana", "catre": "Cristina", "suma": 10},
]
for tx in registru:
solduri[tx["de"]] -= tx["suma"]
solduri[tx["catre"]] += tx["suma"]
print(solduri)
print("Bani în total:", sum(solduri.values())){'Ana': -10, 'Bogdan': 10, 'Cristina': 10}
Bani în total: 10Ana a ajuns la -10, iar Bogdan și Cristina au fiecare câte 10. Suma totală pare corectă (10), dar Ana a cheltuit bani pe care nu îi avea: în lumea reală, cineva a dat o marfă și nu va fi plătit.
Soluția clasică vs soluția blockchain
Soluția clasică este un intermediar de încredere: banca. Fiecare plată trece prin ea, iar banca verifică soldul înainte să o accepte. Funcționează, dar banca poate bloca plăți, poate greși sau poate fi închisă.
Soluția blockchain: nu există bancă, dar toate nodurile aplică aceeași regulă (nu cheltui mai mult decât ai) în aceeași ordine. Prima tranzacție inclusă în lanț câștigă, a doua devine invalidă peste tot. Problema grea devine: cum cad de acord mii de calculatoare asupra ordinii? Răspunsul (minarea și consensul) vine în lecțiile următoare.
Regula: verifici soldul înainte
Verificarea este un simplu if: soldul expeditorului trebuie să fie cel puțin egal cu suma trimisă.
solduri = {"Ana": 10, "Bogdan": 0, "Cristina": 0}
tx = {"de": "Ana", "catre": "Cristina", "suma": 25}
if solduri.get(tx["de"], 0) >= tx["suma"]:
print("Se poate trimite")
else:
print("Nu ai destui bani:", solduri.get(tx["de"], 0), "<", tx["suma"])Nu ai destui bani: 10 < 25
Și de ce contează ordinea? Ia aceleași două tranzacții și aplică-le în ambele ordini posibile:
tx1 = {"de": "Ana", "catre": "Bogdan", "suma": 10}
tx2 = {"de": "Ana", "catre": "Cristina", "suma": 10}
for ordine in ([tx1, tx2], [tx2, tx1]):
sold_ana = 10
primit = []
for tx in ordine:
if sold_ana >= tx["suma"]:
sold_ana -= tx["suma"]
primit.append(tx["catre"])
print("A fost plătit:", primit)A fost plătit: ['Bogdan'] A fost plătit: ['Cristina']
Ambele rezultate sunt „corecte” (Ana plătește o singură dată), dar diferă. Dacă un nod ar alege prima ordine și altul a doua, registrele lor nu ar mai fi identice. De aceea un blockchain fixează o singură ordine, aceeași pentru toți.
Doi clienți cumpără online ultimul bilet la un concert în aceeași secundă. Sistemul trebuie să decidă cine a fost primul; celălalt primește „stoc epuizat”. Blockchain-ul face asta fără un server central care să decidă.
Greșeli frecvente
- Verifici soldul la început pentru toate tranzacțiile odată. Soldul se schimbă după fiecare tranzacție acceptată: verifică-l din nou înainte de fiecare.
- Scazi suma și apoi verifici. Dacă respingi tranzacția, soldul trebuie să rămână neschimbat. Verifică întâi, modifică apoi.
- **Folosești > în loc de >=.** Ana cu 10 lei poate trimite exact 10 lei.
- „Criptografia oprește dubla cheltuială.” Semnătura dovedește că Ana a autorizat plata, dar ambele tranzacții sunt semnate corect de Ana. Dubla cheltuială se oprește prin ordinea comună a tranzacțiilor.
Dubla cheltuială în lumea reală
Banca rezervă suma imediat la plată, ca să nu poți cheltui aceiași bani în alt magazin în aceeași secundă.
Magazinele așteaptă câteva blocuri (de obicei 1–6) înainte să considere o plată sigură: cu cât mai multe blocuri peste ea, cu atât e mai greu de inversat.
Rețele mici, ca Ethereum Classic (2019, 2020) sau Bitcoin Gold (2018), au suferit atacuri de dublă cheltuială prin rescrierea ultimelor blocuri.
Un bilet PDF copiat poate fi folosit o singură dată: scannerul de la intrare ține un registru central al biletelor validate.
Scrie funcția aplica(registru, solduri) care parcurge tranzacțiile în ordine. Dacă expeditorul are destui bani, tranzacția se aplică și se afișează ACCEPTAT; altfel se afișează RESPINS: fonduri insuficiente și soldurile rămân neschimbate. Fiecare linie începe cu tranzacția: Ana -> Bogdan 10: ACCEPTAT. La final afișează soldurile, sortate după nume, în forma Ana: 0.
- Pentru fiecare tranzacție verifică solduri.get(de, 0) >= suma înainte de orice modificare.
- Dacă e acceptată, scade suma de la expeditor și adaug-o la destinatar; afișează Ana -> Bogdan 10: ACCEPTAT.
- Altfel afișează Ana -> Cristina 10: RESPINS: fonduri insuficiente.
- După apel, afișează soldurile sortate după nume, în forma Nume: sold.
Soluția exercițiului
def aplica(registru, solduri):
for tx in registru:
eticheta = f"{tx['de']} -> {tx['catre']} {tx['suma']}"
if solduri.get(tx["de"], 0) >= tx["suma"]:
solduri[tx["de"]] -= tx["suma"]
solduri[tx["catre"]] = solduri.get(tx["catre"], 0) + tx["suma"]
print(eticheta + ": ACCEPTAT")
else:
print(eticheta + ": RESPINS: fonduri insuficiente")
solduri = {"Ana": 10, "Bogdan": 5, "Cristina": 0}
registru = [
{"de": "Ana", "catre": "Bogdan", "suma": 10},
{"de": "Ana", "catre": "Cristina", "suma": 10},
{"de": "Bogdan", "catre": "Cristina", "suma": 15},
{"de": "Cristina", "catre": "Ana", "suma": 20},
]
aplica(registru, solduri)
for nume in sorted(solduri):
print(f"{nume}: {solduri[nume]}") 