...
← Curs Blockchain și criptomonede: toate lecțiile
Lecția 3 · Concepte

Registrul distribuit (ledger)

Un blockchain este, înainte de toate, un registru: o listă cu toate tranzacțiile făcute vreodată. În această lecție vezi de ce registrul păstrează istoricul, nu soldurile, cum se calculează soldurile din istoric și de ce copiile identice la toți participanții fac trișatul imposibil de ascuns.

Ce este un ledger

Cuvântul englezesc ledger înseamnă „registru contabil”: caietul în care un contabil notează, în ordine, fiecare intrare și ieșire de bani. Nimic nu se șterge: dacă s-a greșit, se scrie o intrare nouă care corectează.

Un registru distribuit (distributed ledger) este același caiet, dar copiat la mulți participanți. Fiecare participant (un nod, adică un calculator din rețea) are copia lui completă și aplică aceleași reguli când adaugă tranzacții noi.

Istoric, nu solduri

Registrul Bitcoin nu conține nicăieri „Ana are 42”. Conține doar tranzacțiile. Soldul Anei este un rezultat calculat din toate tranzacțiile în care apare. Așa, oricine poate verifica de unde vine fiecare monedă.

Soldul se calculează din istoric

Ledger (istoric)1. Ana → Bogdan: 102. Bogdan → Cristina: 53. Cristina → Ana: 2aplicipe rândSolduri (calculate)numeinițialfinalAna5042Bogdan2025Cristina03soldul nu se scrie: se deduce din istoric
Ledger-ul păstrează doar tranzacțiile; soldurile finale se obțin aplicând tranzacțiile, pe rând, peste soldurile inițiale.

În Python registrul este o listă de dicționare, iar soldurile un dicționar {nume: suma}. Pentru fiecare tranzacție scazi suma de la expeditor și o adaugi la destinatar:

registru = [
    {"de": "Ana", "catre": "Bogdan", "suma": 10},
    {"de": "Bogdan", "catre": "Cristina", "suma": 5},
]

solduri = {"Ana": 50, "Bogdan": 20, "Cristina": 0}
for tx in registru:
    solduri[tx["de"]] -= tx["suma"]
    solduri[tx["catre"]] += tx["suma"]

print(solduri)
{'Ana': 40, 'Bogdan': 25, 'Cristina': 5}

Dacă apare un nume nou (cineva care nu avea sold inițial), solduri[nume] ar da KeyError. Metoda get(cheie, 0) întoarce 0 când cheia lipsește. Iar sorted(solduri) parcurge numele în ordine alfabetică:

registru = [
    {"de": "Ana", "catre": "Dan", "suma": 7},
]
solduri = {"Ana": 50}

for tx in registru:
    solduri[tx["de"]] = solduri.get(tx["de"], 0) - tx["suma"]
    solduri[tx["catre"]] = solduri.get(tx["catre"], 0) + tx["suma"]

for nume in sorted(solduri):
    print(nume, solduri[nume])
Ana 43
Dan 7
De ce în ordine?

Tranzacțiile se aplică în ordinea din registru. Dacă Bogdan primește 10 și apoi trimite 25, ordinea contează: invers, ar trimite bani pe care încă nu-i are. De aceea rețeaua trebuie să cadă de acord și asupra ordinii, nu doar asupra conținutului.

Copii identice: trișatul devine vizibil

Să zicem că nodul D își modifică pe ascuns copia și scrie că Ana i-a trimis lui Bogdan doar 1, nu 10. Copia lui nu mai seamănă cu ale celorlalți trei, iar orice comparație o arată imediat.

Nodul AAna → Bogdan: 10Bogdan → Cris: 5Cris → Ana: 2Nodul BAna → Bogdan: 10Bogdan → Cris: 5Cris → Ana: 2Nodul CAna → Bogdan: 10Bogdan → Cris: 5Cris → Ana: 2Nodul D (modificat)Ana → Bogdan: 1Bogdan → Cris: 5Cris → Ana: 23 copii identice1 copie diferită → trișor
Patru noduri cu câte o copie a registrului: trei sunt identice, iar copia modificată a nodului D iese imediat în evidență.

Compararea a două liste în Python se face cu ==: listele sunt egale dacă au aceleași elemente, în aceeași ordine:

copia_a = [("Ana", "Bogdan", 10), ("Bogdan", "Cristina", 5)]
copia_b = [("Ana", "Bogdan", 10), ("Bogdan", "Cristina", 5)]
copia_c = [("Ana", "Bogdan", 1), ("Bogdan", "Cristina", 5)]

print("A == B:", copia_a == copia_b)
print("A == C:", copia_a == copia_c)

for i in range(len(copia_a)):
    if copia_a[i] != copia_c[i]:
        print("Prima diferență la tranzacția", i, ":", copia_c[i])
        break
A == B: True
A == C: False
Prima diferență la tranzacția 0 : ('Ana', 'Bogdan', 1)

Comparatul element cu element merge pentru registre mici. În lecțiile următoare vei vedea cum un hash rezumă tot registrul într-un singur șir scurt, astfel încât nodurile să compare doar amprentele.

Centralizat vs distribuit

Registru centralizat (banca)Registru distribuit (blockchain)
Cine ține registrulo singură instituțietoți participanții, fiecare cu o copie
Cine poate modifica trecutuladministratorulnimeni, fără să fie observat
Dacă serverul cadesistemul se opreșterestul nodurilor continuă
Vitezăfoarte maremai mică (copiile trebuie sincronizate)
Confidențialitatedoar banca vede dateledatele sunt publice (pe blockchain-uri publice)

Nu e o competiție în care distribuitul câștigă mereu: plătești viteză și confidențialitate ca să nu mai ai nevoie de un intermediar de încredere. Lecția 14 discută când merită acest preț.

Greșeli frecvente

  • Ții soldurile și le modifici direct. Pierzi istoricul: nu mai poți dovedi de unde vin banii. În blockchain se adaugă tranzacții, iar soldul se recalculează.
  • **KeyError la un nume nou.** solduri["Dan"] += 7 dă eroare dacă Dan nu e în dicționar. Folosește solduri.get(nume, 0).
  • Afișezi dicționarul în ordinea inserării când ți se cere ordinea alfabetică: folosește sorted(solduri).
  • „Distribuit” = „descentralizat”. O firmă poate ține copii ale registrului pe 10 servere proprii: e distribuit, dar tot ea controlează totul.

Registre în lumea reală

₿Bitcoin

Zeci de mii de noduri complete păstrează fiecare tot istoricul, de la blocul geneză din 2009.

Registrul băncii

Extrasul tău de cont este tot un istoric de tranzacții; soldul de la final este calculat din el.

Contabilitatea în partidă dublă

Fiecare sumă care iese dintr-un cont intră în altul: exact ce face bucla ta cu -= și +=.

Exploratoarele de blocuri

Site-uri ca mempool.space afișează soldul unei adrese calculându-l din toate tranzacțiile ei.

Exercițiul tău

Scrie funcția solduri(registru, initial) care pornește de la o copie a soldurilor inițiale, aplică pe rând toate tranzacțiile și întoarce dicționarul cu soldurile finale. Apoi afișează soldurile sortate alfabetic, în forma Nume: sold (de exemplu Bogdan: 25).

  • Copiază soldurile inițiale cu dict(initial), ca să nu modifici dicționarul primit.
  • Pentru fiecare tranzacție scade suma de la de și adaug-o la catre (folosește get(nume, 0) pentru nume noi).
  • Întoarce dicționarul și afișează-l în ordine alfabetică: câte un nume pe linie, în forma Bogdan: 25.
rez = dict(initial), apoi în buclă rez[tx["de"]] = rez.get(tx["de"], 0) - tx["suma"] și la fel pentru catre cu +.

Soluția exercițiului

def solduri(registru, initial):
    rez = dict(initial)
    for tx in registru:
        rez[tx["de"]] = rez.get(tx["de"], 0) - tx["suma"]
        rez[tx["catre"]] = rez.get(tx["catre"], 0) + tx["suma"]
    return rez


registru = [
    {"de": "Ana", "catre": "Bogdan", "suma": 10},
    {"de": "Bogdan", "catre": "Cristina", "suma": 5},
    {"de": "Cristina", "catre": "Ana", "suma": 2},
    {"de": "Ana", "catre": "Dan", "suma": 7},
]
initial = {"Ana": 50, "Bogdan": 20, "Cristina": 0}

final = solduri(registru, initial)
for nume in sorted(final):
    print(f"{nume}: {final[nume]}")
Excelent! Continuă cu lecția următoare →
main.pyPython
ConsolăSe încarcă...
Mediul de lucru se încarcă. Poți citi lecția între timp.
Rulează codul cu butonul de sus sau cu Ctrl + Enter / Cmd + Enter.
Parcursul tău Primii pași în blockchain Lecția 3 · Registrul distribuit (ledger)
Progres 0% 0 din 17
Lecția curentă 3 / 15 Concepte