Registrul distribuit (ledger)
Un blockchain este, înainte de toate, un registru: o listă cu toate tranzacțiile făcute vreodată. În această lecție vezi de ce registrul păstrează istoricul, nu soldurile, cum se calculează soldurile din istoric și de ce copiile identice la toți participanții fac trișatul imposibil de ascuns.
Ce este un ledger
Cuvântul englezesc ledger înseamnă „registru contabil”: caietul în care un contabil notează, în ordine, fiecare intrare și ieșire de bani. Nimic nu se șterge: dacă s-a greșit, se scrie o intrare nouă care corectează.
Un registru distribuit (distributed ledger) este același caiet, dar copiat la mulți participanți. Fiecare participant (un nod, adică un calculator din rețea) are copia lui completă și aplică aceleași reguli când adaugă tranzacții noi.
Registrul Bitcoin nu conține nicăieri „Ana are 42”. Conține doar tranzacțiile. Soldul Anei este un rezultat calculat din toate tranzacțiile în care apare. Așa, oricine poate verifica de unde vine fiecare monedă.
Soldul se calculează din istoric
În Python registrul este o listă de dicționare, iar soldurile un dicționar {nume: suma}. Pentru fiecare tranzacție scazi suma de la expeditor și o adaugi la destinatar:
registru = [
{"de": "Ana", "catre": "Bogdan", "suma": 10},
{"de": "Bogdan", "catre": "Cristina", "suma": 5},
]
solduri = {"Ana": 50, "Bogdan": 20, "Cristina": 0}
for tx in registru:
solduri[tx["de"]] -= tx["suma"]
solduri[tx["catre"]] += tx["suma"]
print(solduri){'Ana': 40, 'Bogdan': 25, 'Cristina': 5}Dacă apare un nume nou (cineva care nu avea sold inițial), solduri[nume] ar da KeyError. Metoda get(cheie, 0) întoarce 0 când cheia lipsește. Iar sorted(solduri) parcurge numele în ordine alfabetică:
registru = [
{"de": "Ana", "catre": "Dan", "suma": 7},
]
solduri = {"Ana": 50}
for tx in registru:
solduri[tx["de"]] = solduri.get(tx["de"], 0) - tx["suma"]
solduri[tx["catre"]] = solduri.get(tx["catre"], 0) + tx["suma"]
for nume in sorted(solduri):
print(nume, solduri[nume])Ana 43 Dan 7
Tranzacțiile se aplică în ordinea din registru. Dacă Bogdan primește 10 și apoi trimite 25, ordinea contează: invers, ar trimite bani pe care încă nu-i are. De aceea rețeaua trebuie să cadă de acord și asupra ordinii, nu doar asupra conținutului.
Copii identice: trișatul devine vizibil
Să zicem că nodul D își modifică pe ascuns copia și scrie că Ana i-a trimis lui Bogdan doar 1, nu 10. Copia lui nu mai seamănă cu ale celorlalți trei, iar orice comparație o arată imediat.
Compararea a două liste în Python se face cu ==: listele sunt egale dacă au aceleași elemente, în aceeași ordine:
copia_a = [("Ana", "Bogdan", 10), ("Bogdan", "Cristina", 5)]
copia_b = [("Ana", "Bogdan", 10), ("Bogdan", "Cristina", 5)]
copia_c = [("Ana", "Bogdan", 1), ("Bogdan", "Cristina", 5)]
print("A == B:", copia_a == copia_b)
print("A == C:", copia_a == copia_c)
for i in range(len(copia_a)):
if copia_a[i] != copia_c[i]:
print("Prima diferență la tranzacția", i, ":", copia_c[i])
breakA == B: True
A == C: False
Prima diferență la tranzacția 0 : ('Ana', 'Bogdan', 1)Comparatul element cu element merge pentru registre mici. În lecțiile următoare vei vedea cum un hash rezumă tot registrul într-un singur șir scurt, astfel încât nodurile să compare doar amprentele.
Centralizat vs distribuit
| Registru centralizat (banca) | Registru distribuit (blockchain) | |
|---|---|---|
| Cine ține registrul | o singură instituție | toți participanții, fiecare cu o copie |
| Cine poate modifica trecutul | administratorul | nimeni, fără să fie observat |
| Dacă serverul cade | sistemul se oprește | restul nodurilor continuă |
| Viteză | foarte mare | mai mică (copiile trebuie sincronizate) |
| Confidențialitate | doar banca vede datele | datele sunt publice (pe blockchain-uri publice) |
Nu e o competiție în care distribuitul câștigă mereu: plătești viteză și confidențialitate ca să nu mai ai nevoie de un intermediar de încredere. Lecția 14 discută când merită acest preț.
Greșeli frecvente
- Ții soldurile și le modifici direct. Pierzi istoricul: nu mai poți dovedi de unde vin banii. În blockchain se adaugă tranzacții, iar soldul se recalculează.
- **KeyError la un nume nou.** solduri["Dan"] += 7 dă eroare dacă Dan nu e în dicționar. Folosește solduri.get(nume, 0).
- Afișezi dicționarul în ordinea inserării când ți se cere ordinea alfabetică: folosește sorted(solduri).
- „Distribuit” = „descentralizat”. O firmă poate ține copii ale registrului pe 10 servere proprii: e distribuit, dar tot ea controlează totul.
Registre în lumea reală
Zeci de mii de noduri complete păstrează fiecare tot istoricul, de la blocul geneză din 2009.
Extrasul tău de cont este tot un istoric de tranzacții; soldul de la final este calculat din el.
Fiecare sumă care iese dintr-un cont intră în altul: exact ce face bucla ta cu -= și +=.
Site-uri ca mempool.space afișează soldul unei adrese calculându-l din toate tranzacțiile ei.
Scrie funcția solduri(registru, initial) care pornește de la o copie a soldurilor inițiale, aplică pe rând toate tranzacțiile și întoarce dicționarul cu soldurile finale. Apoi afișează soldurile sortate alfabetic, în forma Nume: sold (de exemplu Bogdan: 25).
- Copiază soldurile inițiale cu dict(initial), ca să nu modifici dicționarul primit.
- Pentru fiecare tranzacție scade suma de la de și adaug-o la catre (folosește get(nume, 0) pentru nume noi).
- Întoarce dicționarul și afișează-l în ordine alfabetică: câte un nume pe linie, în forma Bogdan: 25.
Soluția exercițiului
def solduri(registru, initial):
rez = dict(initial)
for tx in registru:
rez[tx["de"]] = rez.get(tx["de"], 0) - tx["suma"]
rez[tx["catre"]] = rez.get(tx["catre"], 0) + tx["suma"]
return rez
registru = [
{"de": "Ana", "catre": "Bogdan", "suma": 10},
{"de": "Bogdan", "catre": "Cristina", "suma": 5},
{"de": "Cristina", "catre": "Ana", "suma": 2},
{"de": "Ana", "catre": "Dan", "suma": 7},
]
initial = {"Ana": 50, "Bogdan": 20, "Cristina": 0}
final = solduri(registru, initial)
for nume in sorted(final):
print(f"{nume}: {final[nume]}") 