Cele 6 temeiuri legale din art. 6
Orice prelucrare de date personale are nevoie de un temei legal: un motiv acceptat de lege. GDPR are exact șase, în art. 6 alin. (1). Cea mai răspândită greșeală este să crezi că temeiul e întotdeauna consimțământul. În această lecție înveți toate cele șase temeiuri și cum îl alegi pe cel potrivit.
Bifa de acord peste tot
Irina, de la marketing, vrea să adauge pe site, la comandă, o bifă obligatorie: „Sunt de acord cu prelucrarea datelor mele personale”. „Așa suntem acoperiți”, spune ea. Sorin Pavel o oprește: dacă bifa e obligatorie ca să cumperi, acordul nu e liber; dacă clientul și-l retrage, firma tot trebuie să-i livreze comanda și să păstreze factura. Deci consimțământul nu e temeiul real.
Temeiul se alege înainte de a începe prelucrarea și trebuie să corespundă realității. Nu poți schimba temeiul pe parcurs doar pentru că primul nu mai convine.
Cele șase temeiuri, pe înțeles
| Temeiul (art. 6 alin. (1)) | Când se potrivește | Exemplu la Mobila Carpați |
|---|---|---|
| a) Consimțământul | omul alege liber ceva opțional și poate refuza fără consecințe | abonarea la newsletter |
| b) Executarea unui contract | datele sunt necesare pentru un contract cu omul sau pentru pași ceruți de el înainte de contract | adresa de livrare, oferta cerută de un client |
| c) Obligația legală | o lege obligă firma să prelucreze datele | declarațiile fiscale, păstrarea facturilor, REVISAL |
| d) Interesele vitale | e în joc viața sau sănătatea cuiva și nu există altă cale | datele unui vizitator leșinat, date ambulanței |
| e) Interesul public sau autoritatea publică | în principal pentru autorități și pentru cei care exercită o sarcină publică prin lege | rar la o firmă privată |
| f) Interesul legitim | firma are un interes real, prelucrarea e necesară, iar drepturile omului nu cântăresc mai mult | camerele de pază, prevenirea fraudei |
Fiecare prelucrare are nevoie de cel puțin un temei. Dacă datele sunt sensibile (art. 9, lecția 2), pe lângă temeiul din art. 6 ai nevoie și de o excepție din art. 9 alin. (2).
Cum alegi temeiul, în patru pași
De ce consimțământul e rar potrivit la angajați
Între firmă și angajat există un dezechilibru de putere: angajatul se poate teme că un „nu” îl va costa. De aceea, la angajați, consimțământul este de regulă un temei slab. Firmele folosesc mai ales contractul de muncă, obligațiile legale și, unde e cazul, interesul legitim.
Consimțământul angajatului poate fi valid doar când alegerea e cu adevărat liberă și refuzul nu are nicio consecință, de exemplu poza lui în broșura firmei. Condițiile consimțământului valid le vezi în lecția 7.
Pe departamente, plus greșelile frecvente
Datele pentru comandă și livrare: contract. Factura păstrată: obligație legală.
Contractul de muncă și obligațiile legale; consimțământ doar pentru ce e opțional.
Pentru oferte prin email, regula de bază e acordul prealabil; excepția clienților existenți o vezi în modulul de marketing.
Jurnalele de acces și camerele: de regulă interes legitim, cu informare și păstrare limitată.
- „Cerem acordul la orice, ca să fim acoperiți.” Greșit: dacă temeiul real e altul, acordul e înșelător.
- „Interesul legitim înseamnă că firma vrea.” Nu: interesul trebuie cântărit cu drepturile omului și documentat.
- „Dacă omul își retrage acordul, mutăm prelucrarea pe interes legitim.” Nu așa se alege temeiul: se stabilește de la început.
Irina, de la marketing, a auzit că „pentru GDPR trebuie consimțământ la orice” și vrea să pună o bifă de acord peste tot. Sorin Pavel îi arată că fiecare prelucrare are temeiul ei. Alege, pentru fiecare dintre cele 8 prelucrări ale Mobila Carpați, temeiul cel mai potrivit din art. 6 alin. (1).
- Pentru fiecare prelucrare alege un temei din lista a)–f).
- Întreabă-te întâi: o cere legea? e nevoie pentru un contract cu omul? Abia apoi: e un interes al firmei care nu calcă drepturile omului? Iar consimțământul rămâne pentru ce e cu adevărat opțional.
- Apasă „Verifică” și citește explicațiile.
