...
← Blog Interviuri

Întrebări tehnice la interviu IT: 15 exemple cu răspunsuri și cod

Sigle algoritmi, Java și SQL, ilustrație pentru articolul despre întrebări tehnice la interviu IT

Întrebările tehnice de la un interviu IT pentru junior se încadrează aproape mereu în cinci categorii: fundamentele limbajului și OOP, probleme cu text și liste, complexitatea algoritmilor, SQL și uneltele de lucru (Git, HTTP, testare). Nu ți se cere să știi tot, ci să gândești cu voce tare, să pornești de la o soluție simplă și s-o îmbunătățești.

Teoria pentru interviul tehnic, cu animații și cod: algoritmi explicați, structuri de date și programare dinamică.

Mai jos găsești 15 întrebări care apar des, grupate pe categorii, cu răspunsuri scurte și cod care rulează, plus un plan de pregătire și ce faci când nu știi răspunsul.

Ce urmăresc intervievatorii la întrebările tehnice de interviu?

La un junior, intervievatorul urmărește mai mult felul în care ajungi la răspuns decât răspunsul în sine. O soluție corectă dată în tăcere spune mai puțin decât o soluție bună explicată pas cu pas.

  • Raționamentul: înțelegi problema, pui întrebări de clarificare, alegi o abordare și spui de ce.
  • Fundamentele: știi ce face fiecare linie pe care o scrii.
  • Eficiența: îți dai seama când o soluție e lentă și ai o idee cum s-o îmbunătățești.
  • Comunicarea: explici simplu, fără să te ascunzi după termeni.
  • Calmul: când te blochezi, încerci altceva în loc să renunți.

Pentru tot contextul interviului (etape, HR, soft skills, salariu), citește ghidul despre interviurile IT și pregătirea pentru joburi.

Întrebări despre fundamente și OOP

Primele întrebări tehnice verifică dacă ai bazele limbajului. Exemplele sunt din Java, dar aproape aceleași se pun pentru C#, Python sau JavaScript.

1. Care e diferența dintre == și equals() în Java?

== compară dacă două variabile arată spre același obiect în memorie, iar equals() compară conținutul. Pentru texte, aproape mereu vrei equals().

String a = new String("java");
String b = "java";
System.out.println(a == b);       // false: obiecte diferite
System.out.println(a.equals(b));  // true: același text

2. Ce sunt încapsularea, moștenirea și polimorfismul?

Sunt trei principii ale programării orientate pe obiecte. Încapsularea ascunde datele unui obiect și le expune doar prin metode controlate. Moștenirea permite unei clase să preia comportamentul alteia (o clasă Student extinde Persoana). Polimorfismul înseamnă că același apel de metodă se comportă diferit în funcție de obiect: calculeazaAria() dă alt rezultat pentru un cerc și pentru un pătrat.

3. Care e diferența dintre o interfață și o clasă abstractă?

O interfață descrie ce trebuie să poată face o clasă, fără să păstreze date despre obiect; o clasă poate implementa mai multe interfețe. O clasă abstractă poate avea și câmpuri, și metode deja implementate, dar o clasă poate extinde doar una. Folosești interfața pentru un „contract” comun, iar clasa abstractă pentru cod comun între clase înrudite.

4. Ce este o excepție și cum o tratezi?

O excepție este o eroare care apare în timpul rulării, de exemplu o împărțire la zero sau un fișier care lipsește. O tratezi cu try și catch, iar în finally pui codul care trebuie să ruleze oricum (închiderea unui fișier, de exemplu). Un catch gol, care ascunde eroarea, e o greșeală pe care intervievatorii o observă repede.

Probleme de cod cu text și liste

Acestea sunt cele mai frecvente probleme de live coding la junior. Sunt mici, dar arată dacă știi să parcurgi date și să alegi structura potrivită.

5. Inversează un șir de caractere fără funcții gata făcute

Parcurgi textul de la ultimul caracter spre primul și îl construiești pe cel nou. În Java, StringBuilder e eficient pentru că nu creează un text nou la fiecare adăugare.

public static String inverseaza(String s) {
    StringBuilder sb = new StringBuilder();
    for (int i = s.length() - 1; i >= 0; i--) {
        sb.append(s.charAt(i));
    }
    return sb.toString();
}
// inverseaza("Cluj") întoarce "julC"

Complexitatea e O(n) ca timp și spațiu. Ca extensie, intervievatorul te poate întreba cum verifici dacă un cuvânt e palindrom: compari textul cu inversul lui sau, mai eficient, compari caracterele de la capete spre mijloc.

6. Verifică dacă o listă are elemente duplicate

Soluția simplă compară fiecare element cu toate celelalte, adică O(n²). Soluția bună folosește un set, în care căutarea e foarte rapidă.

public static boolean areDuplicate(int[] numere) {
    Set<Integer> vazute = new HashSet<>();
    for (int n : numere) {
        if (!vazute.add(n)) {
            return true;
        }
    }
    return false;
}
// areDuplicate(new int[]{4, 7, 1, 7}) întoarce true

add întoarce false când elementul există deja în set, deci știi imediat că ai găsit un duplicat. Complexitatea scade la O(n).

7. Găsește suma maximă a unei secvențe consecutive

Problema e cunoscută ca algoritmul lui Kadane. Parcurgi lista o dată și, la fiecare pas, decizi dacă continui secvența curentă sau începi una nouă de la elementul curent.

public static int sumaMaxima(int[] nums) {
    int curent = nums[0];
    int maxim = nums[0];
    for (int i = 1; i < nums.length; i++) {
        curent = Math.max(nums[i], curent + nums[i]);
        maxim = Math.max(maxim, curent);
    }
    return maxim;
}
// pentru {-2, 1, -3, 4, -1, 2, 1, -5, 4} întoarce 6 (secvența 4, -1, 2, 1)

Ideea de explicat: dacă suma acumulată până aici e mai mică decât elementul curent singur, nu merită s-o păstrezi. Soluția e O(n), față de O(n²) dacă ai încerca toate secvențele.

8. Găsește două numere care adunate dau o valoare țintă

Treci prin listă și ții într-un dicționar (HashMap) numerele deja văzute. Pentru fiecare număr verifici dacă „complementul” lui (ținta minus numărul) a apărut deja. O singură parcurgere, O(n).

Întrebări despre complexitate și structuri de date

Complexitatea arată cum crește timpul de rulare când crește cantitatea de date. La interviu nu ți se cere o demonstrație, ci să recunoști ordinele de mărime.

9. Ce înseamnă notația O mare (Big O)?

Notația O mare descrie cum crește numărul de operații al unui algoritm față de mărimea datelor, n. Tabelul de mai jos arată cazurile care apar cel mai des.

ComplexitateExempluPentru n = 1.000.000
O(1)Accesul la un element dintr-un vector după pozițieO operație
O(log n)Căutarea binară într-o listă sortatăAproximativ 20 de pași
O(n)Parcurgerea unei liste o datăUn milion de pași
O(n log n)Sortările eficiente (merge sort)Aproximativ 20 de milioane de pași
O(n²)Două bucle una în alta peste aceeași listăUn trilion de pași

10. Când folosești o listă și când un dicționar (HashMap)?

Lista e potrivită când contează ordinea și parcurgi elementele pe rând. Dicționarul e potrivit când cauți des un element după o cheie (un cod de produs, un email), pentru că găsește valoarea aproape instant, indiferent câte elemente are.

11. Ce sunt stiva și coada?

Stiva (stack) funcționează după regula „ultimul intrat, primul ieșit”, ca un teanc de farfurii; e folosită la funcția de undo sau la apelurile de funcții. Coada (queue) funcționează după „primul intrat, primul ieșit”, ca rândul de la ghișeu; e folosită pentru sarcini procesate în ordinea sosirii.

Dacă vrei să exersezi organizat aceste tipare, cursul de algoritmi pentru interviuri are 150 de lecții construite exact pe problemele care apar la interviuri, iar primele 2 lecții din fiecare modul se pot încerca gratuit, cu cont.

Întrebări despre SQL și baze de date

Dacă rolul atinge date (backend, QA, analiză), aproape sigur primești și o întrebare de SQL. Exemplele de mai jos folosesc un tabel de angajați și unul de departamente.

12. Afișează angajații cu salariul peste medie

Calculezi media într-o subinterogare și o folosești ca prag în condiția principală.

SELECT nume, salariu
FROM angajati
WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM angajati);

13. Care e diferența dintre INNER JOIN și LEFT JOIN?

INNER JOIN păstrează doar rândurile care au corespondent în ambele tabele. LEFT JOIN păstrează toate rândurile din tabelul din stânga, chiar dacă nu au corespondent, și pune NULL unde lipsesc date. Exemplul de mai jos numără angajații pe departamente, inclusiv departamentele fără niciun angajat, care apar cu 0.

SELECT d.nume, COUNT(a.id) AS nr_angajati
FROM departamente d
LEFT JOIN angajati a ON a.departament_id = d.id
GROUP BY d.nume;

Cu INNER JOIN, departamentele fără angajați ar dispărea din rezultat. Mai multe despre tipurile de JOIN găsești în dicționar, iar ca să exersezi interogări de acest fel, primele 15 lecții din cursul de SQL sunt gratuite.

Întrebări despre Git, web și testare

Aceste întrebări verifică dacă te poți descurca în prima săptămână dintr-o echipă reală. Răspunsurile bune sunt scurte și practice.

14. Ce faci când ai un conflict în Git?

Un conflict apare când două persoane au modificat aceleași linii. Deschizi fișierul, vezi cele două variante marcate de Git, păstrezi varianta corectă (sau o combinație), apoi faci git add și un commit nou. Dacă nu știi care variantă e corectă, vorbești cu colegul care a făcut cealaltă modificare.

15. Ce se întâmplă când scrii o adresă în browser?

Browserul află adresa IP a serverului prin DNS, deschide o conexiune (securizată, la HTTPS), trimite o cerere HTTP, iar serverul răspunde cu un cod de stare (200 dacă totul e în regulă, 404 dacă pagina nu există, 500 la o eroare pe server) și cu conținutul paginii. Browserul afișează apoi HTML-ul, CSS-ul și rulează JavaScript-ul.

La rolurile de QA sau de developer poți primi și întrebări despre testare: ce e un test unitar, cum ai testa un formular de login, ce cazuri limită ai verifica (câmp gol, text foarte lung, caractere speciale).

Cum te pregătești pentru întrebările tehnice de interviu?

Te pregătești exersând zilnic, cu voce tare, timp de 2–4 săptămâni, nu citind liste de răspunsuri. Planul de mai jos funcționează pentru majoritatea juniorilor.

  1. Recapitulează fundamentele limbajului tău: tipuri de date, colecții, OOP, excepții.
  2. Rezolvă o problemă de cod pe zi, mai întâi fără limită de timp, apoi cu 30 de minute.
  3. Explică fiecare soluție cu voce tare și înregistrează-te măcar o dată pe săptămână.
  4. După fiecare problemă, spune complexitatea soluției și o variantă mai bună, dacă există.
  5. Scrie 10 interogări SQL pe un set mic de date: filtrări, grupări, JOIN-uri.
  6. Recitește codul proiectelor tale; vei fi întrebat de ele aproape sigur.

Ce faci când nu știi răspunsul?

Spui sincer că nu știi sigur și arăți cum ai gândi. „Nu am lucrat cu asta, dar presupun că funcționează așa, și aș verifica în documentație” e un răspuns bun pentru un junior. Ghicitul cu încredere e mult mai rău, pentru că intervievatorul își dă seama și începe să se îndoiască și de restul.

La o problemă de cod, dacă nu vezi soluția optimă, propune-o pe cea simplă: „Pot rezolva cu două bucle, în O(n²), apoi încerc să o îmbunătățesc”. O soluție simplă care funcționează e mai bună decât o idee genială neterminată. Alte capcane frecvente, inclusiv tăcerea și graba, sunt descrise în articolul despre greșelile comune la interviurile IT.

Întrebări frecvente

Ce întrebări tehnice primește un junior la interviu?

Mai ales întrebări despre fundamentele limbajului, OOP, o problemă mică de cod cu text sau liste și, dacă rolul atinge date, o interogare SQL. Întrebările de arhitectură și design de sisteme apar rar la junior.

În ce limbaj rezolv problemele la interviu?

În limbajul rolului sau în cel pe care îl știi cel mai bine, dacă firma permite. Întreabă de la început; multe firme acceptă orice limbaj popular pentru problema de algoritmi.

Trebuie să știu algoritmi de sortare pe de rost?

Nu e nevoie să-i scrii din memorie, dar trebuie să știi că sortările eficiente sunt O(n log n) și să explici ideea unuia, de exemplu merge sort. În cod real folosești sortarea din biblioteca limbajului.

Cât timp am pentru o problemă de live coding?

De obicei între 20 și 45 de minute, inclusiv discuția. Folosește primele minute ca să înțelegi cerința și să pui întrebări, nu ca să scrii imediat cod.

Contează dacă nu termin problema?

Nu neapărat. Un raționament bun, explicat clar, cu o soluție parțială corectă, poate trece de etapă. Contează să arăți cum gândești și ce ai face în continuare.

Primul pas: rezolvă azi o problemă cu voce tare

Alege una dintre problemele de mai sus, de exemplu verificarea duplicatelor, și rezolv-o fără să te uiți la cod, explicând fiecare pas ca la interviu. Apoi spune complexitatea și compară cu soluția din articol. Dacă vrei să continui organizat, cu exerciții verificate automat, încearcă primele 2 lecții din fiecare modul al cursului de algoritmi pentru interviuri (gratuite, cu cont) sau, dacă vrei să-ți întărești întâi fundamentele limbajului, primele 15 lecții din cursul de Java, gratuite și fără card.

Logo Curs Python Interactiv · 15 lecții gratuite

Curs Python

Programare Python pentru începători, cu exerciții practice în browser

Începe gratuit

Citește și

Primul tău program e la 5 minute distanță.

Creează-ți contul gratuit și începe primele 15 lecții. Fără card, fără instalări.

Începe gratuit