...
← Blog Baze de date sql

JOIN în SQL explicat pe înțelesul tuturor, cu exemple

JOIN în SQL: sigla cursului de SQL în centru, legată de siglele Excel, Power BI și Python

JOIN în SQL este operația care combină rânduri din două tabele pe baza unei coloane comune, de obicei un ID. Cu un JOIN afli, de exemplu, ce comenzi a dat fiecare client, deși clienții și comenzile stau în tabele separate. Tipurile principale sunt INNER JOIN, LEFT JOIN, RIGHT JOIN și FULL OUTER JOIN, iar diferența dintre ele e ce faci cu rândurile care nu au pereche.

Lucrezi mai jos pe două tabele mici, cu rezultatul exact al fiecărei interogări, ca să vezi cu ochii tăi ce păstrează și ce pierde fiecare tip de JOIN.

De ce ai nevoie de JOIN

Ai nevoie de JOIN pentru că bazele de date relaționale țin fiecare tip de informație într-un tabel separat, ca să nu repete aceleași date de sute de ori. Numele și orașul unui client sunt scrise o singură dată, în tabelul de clienți, iar fiecare comandă păstrează doar ID-ul clientului.

Gândește-te la un magazin online din Brașov care ar scrie numele, adresa și telefonul clientului la fiecare comandă. Dacă Ana se mută, ar trebui modificate toate comenzile ei, iar o singură greșeală ar lăsa două adrese diferite pentru același om. Separarea datelor rezolvă asta, iar JOIN-ul le pune la loc când ai nevoie de ele împreună. Dacă abia începi cu bazele de date, citește întâi ce este SQL, apoi revino aici.

Tabelele din exemplu

Toate exemplele folosesc două tabele: clienti și comenzi, legate prin coloana client_id. Le poți crea în orice editor SQL; noi le-am rulat în SQLite 3.45, iar codul merge la fel în PostgreSQL și, cu excepția FULL OUTER JOIN, în MySQL. În cursul nostru de SQL, JOIN-urile vin la nivelul intermediar, după SELECT, WHERE și GROUP BY, și le exersezi pe baze de date cu date realiste.

CREATE TABLE clienti (id INTEGER PRIMARY KEY, nume TEXT, oras TEXT);
CREATE TABLE comenzi (id INTEGER PRIMARY KEY, client_id INTEGER, total INTEGER);

INSERT INTO clienti VALUES (1, 'Ana', 'Cluj'), (2, 'Mihai', 'Iași'), (3, 'Ioana', 'Brașov');
INSERT INTO comenzi VALUES (101, 1, 250), (102, 1, 80), (103, 2, 120), (104, 9, 60);

Am pus intenționat două situații incomode, care apar și în datele reale. Ioana nu a comandat nimic. Comanda 104 are client_id = 9, un client care nu există (de exemplu, un cont șters). În tabelul clienti, coloana id este cheia primară, adică identificatorul unic al fiecărui rând.

INNER JOIN: doar rândurile care au pereche

INNER JOIN păstrează doar rândurile care se potrivesc în ambele tabele. Clienții fără comenzi și comenzile fără client dispar din rezultat.

SELECT clienti.nume, comenzi.id, comenzi.total
FROM clienti
INNER JOIN comenzi ON comenzi.client_id = clienti.id;
numeidtotal
Ana101250
Ana10280
Mihai103120

Citește interogarea așa: „ia clienții, lipește lângă fiecare comenzile lui, unde client_id din comenzi e egal cu id din clienți”. Partea de după ON e condiția de potrivire. Ana apare de două ori pentru că are două comenzi: un JOIN poate înmulți rândurile. Ioana și comanda 104 lipsesc. Dacă scrii doar JOIN, fără alt cuvânt, primești tot un INNER JOIN.

LEFT JOIN: toți din stânga, chiar fără pereche

LEFT JOIN păstrează toate rândurile din primul tabel (cel de după FROM) și completează cu NULL acolo unde nu găsește pereche în al doilea. E tipul de JOIN pe care îl vei folosi cel mai des după INNER.

SELECT clienti.nume, comenzi.id, comenzi.total
FROM clienti
LEFT JOIN comenzi ON comenzi.client_id = clienti.id;
numeidtotal
Ana101250
Ana10280
Mihai103120
IoanaNULLNULL

Acum Ioana apare, cu NULL la comandă. NULL înseamnă „nu există valoare”, nu zero. Ordinea rândurilor poate diferi la tine: fără ORDER BY, baza de date nu promite nicio ordine.

LEFT JOIN e util pentru întrebarea clasică „cine n-a făcut încă X”. Clienții care nu au comandat niciodată:

SELECT clienti.nume
FROM clienti
LEFT JOIN comenzi ON comenzi.client_id = clienti.id
WHERE comenzi.id IS NULL;

Rezultatul e un singur rând: Ioana. Atenție la IS NULL: dacă scrii = NULL, nu primești nimic, pentru că în SQL nicio valoare nu e „egală” cu NULL.

RIGHT JOIN și FULL OUTER JOIN

RIGHT JOIN e oglinda lui LEFT JOIN: păstrează tot din al doilea tabel. FULL OUTER JOIN păstrează tot din ambele, cu NULL pe partea care lipsește.

SELECT clienti.nume, comenzi.id, comenzi.total
FROM clienti
FULL OUTER JOIN comenzi ON comenzi.client_id = clienti.id;
numeidtotal
Ana101250
Ana10280
Mihai103120
IoanaNULLNULL
NULL10460

Cu RIGHT JOIN în loc de FULL OUTER JOIN ai primi primele trei rânduri plus comanda 104, fără Ioana. În practică, RIGHT JOIN se folosește rar: aproape oricine inversează ordinea tabelelor și scrie un LEFT JOIN, care se citește mai ușor. FULL OUTER JOIN e bun la verificarea datelor, de exemplu când compari un export din contabilitate cu tabelul de comenzi și vrei să vezi ce lipsește din fiecare parte. MySQL nu are FULL OUTER JOIN; acolo îl obții combinând un LEFT și un RIGHT JOIN cu UNION.

Tipurile de JOIN în SQL, într-un tabel

Dacă reții un singur lucru, reține ce se întâmplă cu rândurile fără pereche. Pe tabelele noastre, asta înseamnă:

Tip de JOINCe păstreazăRânduri în exempluCând îl folosești
INNER JOINDoar perechile3Raport cu comenzile și numele clienților
LEFT JOINTot din stânga4Toți clienții, inclusiv cei fără comenzi
RIGHT JOINTot din dreapta4Rar; de obicei îl rescrii ca LEFT JOIN
FULL OUTER JOINTot din ambele5Compararea a două surse de date
CROSS JOINToate combinațiile12Generarea de combinații (mărimi × culori)

CROSS JOIN nu are condiție: lipește fiecare rând din primul tabel de fiecare rând din al doilea, deci 3 clienți × 4 comenzi = 12 rânduri. Documentația PostgreSQL are un capitol scurt și clar despre JOIN-uri între tabele, dacă vrei și explicația oficială.

JOIN cu GROUP BY: un raport adevărat

În munca de zi cu zi, JOIN-ul apare aproape mereu împreună cu agregări: sume, numărări, medii. Interogarea de mai jos arată câte comenzi are fiecare client și cât a cheltuit în total, inclusiv clienții fără comenzi.

SELECT clienti.nume,
       COUNT(comenzi.id) AS nr_comenzi,
       COALESCE(SUM(comenzi.total), 0) AS total_lei
FROM clienti
LEFT JOIN comenzi ON comenzi.client_id = clienti.id
GROUP BY clienti.id, clienti.nume
ORDER BY total_lei DESC;
numenr_comenzitotal_lei
Ana2330
Mihai1120
Ioana00

Două detalii fac diferența. COUNT(comenzi.id) numără doar valorile care nu sunt NULL, așa că Ioana primește 0; cu COUNT(*) ar fi primit 1, pentru că rândul ei există. COALESCE(..., 0) înlocuiește NULL-ul sumei cu 0, ca raportul să arate bine în Excel sau în Power BI. Exact astfel de interogări scrie un Data Analyst în fiecare săptămână.

Greșeli frecvente cu JOIN

Cele mai multe rezultate greșite cu JOIN nu dau nicio eroare. Interogarea rulează, numerele arată plauzibil, dar sunt false. Iată cele trei pe care le vedem cel mai des la începători.

Filtrul în WHERE îți transformă LEFT JOIN în INNER JOIN

Vrei toți clienții și, lângă ei, doar comenzile peste 100 de lei. Scrii:

SELECT clienti.nume, comenzi.total
FROM clienti
LEFT JOIN comenzi ON comenzi.client_id = clienti.id
WHERE comenzi.total > 100;

Primești doar Ana (250) și Mihai (120). Ioana a dispărut, pentru că pe rândul ei total e NULL, iar NULL > 100 nu e adevărat. Soluția e să muți condiția în ON:

SELECT clienti.nume, comenzi.total
FROM clienti
LEFT JOIN comenzi ON comenzi.client_id = clienti.id AND comenzi.total > 100;

Acum ai trei rânduri: Ana cu 250, Mihai cu 120 și Ioana cu NULL.

Sume umflate după un JOIN

Dacă legi un client și de comenzile lui, și de adresele lui de livrare, fiecare comandă se repetă pentru fiecare adresă. O sumă pe total iese atunci de două sau trei ori mai mare. Când un rezultat ți se pare prea mare, numără rândurile înainte și după JOIN; dacă au crescut, agregă fiecare tabel separat și abia apoi le combini.

Uiți condiția ON

Scris FROM clienti, comenzi fără condiție, primești un CROSS JOIN: 12 rânduri în loc de 3. Pe tabele cu zeci de mii de rânduri, interogarea poate bloca serverul. Scrie mereu JOIN-ul explicit, cu ON.

Exercițiu pentru tine

Adaugă un tabel produse (id, nume, pret) și un tabel comenzi_produse (comanda_id, produs_id, cantitate). Scrie apoi o interogare cu două JOIN-uri care afișează, pentru fiecare client, numele produselor cumpărate. Indiciu: pornești din clienti, legi comenzi, apoi comenzi_produse, apoi produse, fiecare cu propria condiție ON. Dacă vrei un drum complet prin SQL, de la primul SELECT la funcții de fereastră, ghidul nostru de SQL pentru începători e un punct bun de plecare.

Întrebări frecvente

Care e diferența dintre JOIN și INNER JOIN?

Niciuna. În SQL standard, JOIN fără alt cuvânt înseamnă INNER JOIN. Mulți scriu varianta lungă doar ca să fie clar pentru cine citește codul.

Când folosesc LEFT JOIN în loc de INNER JOIN?

Când vrei toate rândurile din primul tabel, chiar dacă nu au pereche. De exemplu, toți clienții, inclusiv cei care nu au comandat nimic, sau toate produsele, inclusiv cele nevândute luna asta.

Pot face JOIN pe mai mult de două tabele?

Da. Adaugi câte un JOIN ... ON ... pentru fiecare tabel nou, unul după altul. Rapoartele reale leagă des patru sau cinci tabele.

JOIN-ul încetinește interogarea?

Poate, pe tabele mari, dacă coloanele din condiția ON nu au index. Cheile primare au index automat; pentru coloane precum client_id, un index face de obicei diferența între secunde și milisecunde.

Funcționează JOIN la fel în MySQL, PostgreSQL și SQLite?

În mare, da. INNER și LEFT JOIN se scriu identic peste tot. Diferența principală e că MySQL nu are FULL OUTER JOIN, iar SQLite are RIGHT și FULL JOIN doar de la versiunea 3.39, conform notelor de lansare SQLite 3.39.

Primul pas: rulează exemplele și schimbă datele

Copiază cele două tabele, rulează fiecare JOIN și apoi adaugă un client nou fără comenzi și o comandă nouă fără client. Prezice înainte câte rânduri va întoarce fiecare interogare și verifică. Când ghicești de fiecare dată, ai înțeles JOIN-urile. Următorul pas e să exersezi pe date mai mari: în cursul de SQL primele 15 lecții sunt gratuite, iar interogările le scrii și le verifici direct în browser. Dacă vrei să vezi unde duce SQL ca meserie, uită-te la traseul de Data Analyst.

Logo Curs SQL Interactiv · 15 lecții gratuite

Curs SQL

SQL pentru începători: interogări, JOIN-uri și baze de date relaționale

Începe gratuit

Citește și

Primul tău program e la 5 minute distanță.

Creează-ți contul gratuit și începe primele 15 lecții. Fără card, fără instalări.

Începe gratuit