Rezolvarea completă a probei de informatică de la bacalaureatul din 2024, sesiunea iunie-iulie, limbajul C/C++, profil matematică-informatică. La fiecare cerință ai răspunsul din barem, explicația și, unde se cere, programul C++ verificat prin rulare.
La BAC 2024 au picat teme clasice: o expresie logică cu paritate, recursivitate cu afișare înainte și după apel, backtracking pe permutări cu restricții, grade într-un graf neorientat, vector de tați, construcția unei matrice după i+j, divizori proprii, lungimea cuvintelor dintr-un text și o secvență de lungime maximă citită din fișier. Subiectul a fost de dificultate medie, fără capcane mari, dar cu multe detalii de atenție (II.1.b, I.5). Cine se pregătește să insiste pe urmărirea pas cu pas a recursivității, pe relațiile dintre suma gradelor și numărul de muchii și pe algoritmii liniari care citesc fișierul o singură dată.
Subiectul de la BAC Informatică 2024, rezolvat
Încearcă întâi singur fiecare cerință, apoi deschide rezolvarea. La grilă, apasă pe varianta pe care o crezi corectă.
Subiectul I 20 de puncte
I.14 p
Care expresie C/C++ are valoarea 1 dacă și numai dacă ambele variabile întregi x și y memorează numere pare?
Vezi răspunsul corect și explicația
Răspuns varianta a
Prima parte, x%2==0, spune că x e par. A doua parte, (y+1)%2!=0, spune că y+1 e impar, adică y e par. Conjuncția cere ambele condiții, deci varianta a este corectă. Variantele b, c și d sunt adevărate și când x și y sunt amândouă impare: de exemplu x=3, y=5 dau diferență 2, sumă 8 și resturi egale (1 și 1). Capcana: aceste trei expresii verifică doar că x și y au aceeași paritate, nu că sunt pare.
I.24 p
Ce afișează apelul f(2020,0) pentru subprogramul recursiv f de mai jos?
void f(int x, int y)
{ if (x<10) cout<<x;
else
{ f(x/10,y+1);
cout<<x%10;
}
cout<<y;
}
Vezi răspunsul corect și explicația
Răspuns varianta d
Apelurile coboară: f(2020,0) → f(202,1) → f(20,2) → f(2,3). În f(2,3), x<10, deci se afișează 2, apoi y=3. La revenire, fiecare apel afișează ultima cifră a lui x, apoi propriul y: f(20,2) afișează 0 și 2, f(202,1) afișează 2 și 1, f(2020,0) afișează 0 și 0. Rezultatul este 2 3 0 2 2 1 0 0, adică 23022100. Atenție: y se afișează în toate apelurile, nu doar în cazul de bază, deci textul are 8 cifre. Doar varianta d are 8 cifre.
I.34 p
Prin backtracking se generează permutările mulțimii {1,2,3,4,5,6} care au pe primele trei poziții numai valori pare și pe ultimele trei numai valori impare. Primele șase sunt (2,4,6,1,3,5), (2,4,6,1,5,3), (2,4,6,3,1,5), (2,4,6,3,5,1), (2,4,6,5,1,3), (2,4,6,5,3,1). Care este a șaptea?
Vezi răspunsul corect și explicația
Răspuns varianta c
Primele șase soluții epuizează toate ordonările impare pentru prefixul (2,4,6). Backtracking-ul se întoarce la poziția a doua și încearcă următoarea valoare pară după 4, adică 6. Poziția a treia primește singura pară rămasă, 4, iar partea impară o ia de la capăt cu cea mai mică ordonare, 1,3,5. Așa obții (2,6,4,1,3,5). Variantele a și b schimbă prima poziție, ceea ce se întâmplă mult mai târziu. Varianta d nu e permutare, pentru că repetă 2 și îl pune printre impare.
I.44 p
Tabloul x memorează 20 de sortimente de ciocolată, fiecare cu un tip (N pentru neagră, L pentru ciocolată cu lapte) și un preț. Care expresie dă tipul celui de-al 11-lea sortiment?
struct ciocolata
{ char tip;
float pret;
}x[20];
Vezi răspunsul corect și explicația
Răspuns varianta d
x este un tablou de structuri, cu indici de la 0, deci al 11-lea element este x[10]. Acesta este o structură, iar câmpul se accesează cu punct: x[10].tip. ciocolata este numele tipului, nu un câmp, de aceea nu poate apărea după punct, iar asta elimină a și c. Varianta b tratează tip ca pe un tablou și pe x ca pe o singură structură, ceea ce e greșit. Regula de reținut: indicele se pune pe tablou, apoi urmează câmpul.
I.54 p
Un graf neorientat are 10 muchii. Două noduri au gradul 0, șase noduri au grade impare, iar restul au grade pare nenule. Care este numărul maxim de noduri?
Vezi răspunsul corect și explicația
Răspuns varianta b
Suma gradelor este dublul numărului de muchii, adică 20. Ca să ai cât mai multe noduri, fiecare nod trebuie să consume cât mai puțin din această sumă. Cele 6 noduri cu grad impar au cel puțin gradul 1, deci consumă cel puțin 6. Rămân 14, iar nodurile cu grad par nenul au cel puțin gradul 2, deci sunt cel mult 7. Total: 2 + 6 + 7 = 15 noduri. Configurația există: trei lanțuri care au capetele în cele 6 noduri de grad 1 și, în interior, cele 7 noduri de grad 2. Capcana este să uiți cele două noduri izolate.
Subiectul II 40 de puncte
II.128 p
Algoritmul citește n, apoi n numere naturale. Pe fiecare număr x îl împarte la 3 (cu parte întreagă) cel puțin o dată și repetă cât timp x > 3. Dacă rezultatul final nu este 0, înmulțește p (inițial 1) cu el. La final afișează p.
citește n
(număr natural nenul)
p ← 1
pentru i ← 1,n execută
citește x
(număr natural)
repetă
x ← [x/3]
până când x ≤ 3
dacă x ≠ 0 atunci
p ← p*x
scrie p
a) Ce se afișează pentru datele 5, 15, 27, 10, 1, 17? 6 p
Vezi rezolvarea
Răspuns 9
n=5, p=1. Pentru 15: 15→5→1, se oprește la 1≤3, deci p=1·1=1. Pentru 27: 27→9→3, se oprește, deci p=3. Pentru 10: 10→3, deci p=9. Pentru 1: corpul lui repetă se execută o dată, chiar dacă 1≤3, și x devine 0. Cum x=0, p nu se modifică. Pentru 17: 17→5→1, deci p=9·1=9. Se afișează 9. Capcana este structura repetă: împărțirea se face cel puțin o dată, așa că numerele mici, 1, 2 și 3, devin 0.
b) Pentru n=2, dați două numere distincte din [0,10³] pentru care se afișează 4. 6 p
Vezi rezolvarea
Răspuns 6 7 (oricare două numere distincte din [6,9), [18,27), [54,81), [162,243), [486,729))
Pentru fiecare număr, valoarea finală este 0, 1, 2 sau 3, iar 0 nu schimbă produsul. Ca să obții 4 = 2·2, ambele numere trebuie să se termine în 2. O singură împărțire dă 2 pentru x de la 6 la 8. Două împărțiri dau 2 pentru x de la 18 la 26, pentru că 18→6→2. În general, intervalele sunt [2·3^k, 3^(k+1)) cu k de la 1 la 5, exact cum spune baremul. Exemplu: 6 și 7. Verificare: 6→2 și 7→2, deci p=4. Greșeala tipică este să alegi 2 și 2, dar 2→0, iar numerele trebuie să fie distincte.
c) Scrieți programul C/C++ corespunzător algoritmului. 10 p
Vezi rezolvarea
repetă ... până când x≤3 devine do { ... } while (x > 3): în C++ condiția de continuare este negația condiției de oprire. Partea întreagă [x/3] este împărțirea întreagă x/3 dintre două variabile int. Baremul punctează declararea, citirea, afișarea, decizia (2p), cele două structuri repetitive (3p, doar 2p dacă una e greșită), atribuirile și corectitudinea globală. Testat pe datele de la a, programul afișează 9.
Soluția în C++
#include <iostream>
using namespace std;
int main()
{
int n, i, x, p = 1;
cin >> n;
for (i = 1; i <= n; i++)
{
cin >> x;
do
{
x = x / 3;
} while (x > 3); // repetă ... până când x<=3
if (x != 0)
p = p * x;
}
cout << p;
return 0;
}
Date de test5 15 27 10 1 17
Afișează9
d) Scrieți un algoritm echivalent în pseudocod, înlocuind structura pentru...execută cu o structură cât timp...execută. 6 p
Vezi rezolvarea
Răspuns citește n
(număr natural nenul)
p ← 1
i ← 1
cât timp i ≤ n execută
citește x
(număr natural)
repetă
x ← [x/3]
până când x ≤ 3
dacă x ≠ 0 atunci
p ← p*x
i ← i + 1
scrie p
Înlocuiești doar bucla pentru, iar restul rămâne neschimbat. Baremul cere trei lucruri, de câte 1p fiecare: inițializarea contorului înainte de buclă (i ← 1), condiția de continuare (i ≤ n) și incrementarea contorului la sfârșitul corpului (i ← i + 1). Încă 2p se dau pentru folosirea structurii cât timp și 1p pentru corectitudinea globală. Greșeala frecventă este să pui i ← i + 1 în interiorul lui dacă sau al lui repetă. Atunci contorul nu mai crește la fiecare număr citit.
II.26 p
Un arbore cu 8 noduri are vectorul de tați (3,0,2,5,2,5,1,5). Enumerați, în ordinea parcurgerii, nodurile celui mai lung lanț elementar care pornește din rădăcină.
tata = (3,0,2,5,2,5,1,5) // nodurile 1..8
Vezi rezolvarea
Răspuns 2, 3, 1, 7
Rădăcina este nodul care are tatăl 0, adică 2. Fiii lui 2 sunt 3 și 5, pentru că tata[3]=2 și tata[5]=2. Fiul lui 3 este 1, iar fiul lui 1 este 7. Fiii lui 5 sunt 4, 6 și 8, toți frunze. Ramura 2-5-x are 3 noduri, iar ramura 2-3-1-7 are 4. Lanțul cel mai lung este 2, 3, 1, 7. Baremul dă câte 2p pentru: lanț care pornește din rădăcină, lanț elementar și lungime maximă. Sfat: desenează arborele pe niveluri înainte să cauți lanțul.
II.36 p
Matricea a are 9×9 elemente, cu indici de la 0, inițial nule. Completați secvența for(i)/for(j) cu cel mult patru atribuiri, astfel încât a să devină matricea dată: 4 în colțul din stânga sus și în cel din dreapta jos, 2 în rest.
Răspuns if (i+j<4 || i+j>12) a[i][j]=4; else a[i][j]=2;
Caută relația dintre poziție și valoare. Valorile 4 din stânga sus sunt deasupra unei diagonale paralele cu diagonala secundară: pe linia 0 ocupă coloanele 0–3, iar pe linia 3 doar coloana 0, deci i+j ≤ 3. Valorile 4 din dreapta jos încep la (5,8) și ocupă toată linia 8 de la coloana 5, deci i+j ≥ 13. Pe linia 4, suma i+j merge până la 12, de aceea linia are numai 2. Ajung două atribuiri, sub limita de patru. Programul de test construiește matricea și o afișează identic cu cea din subiect.
Soluția în C++
#include <iostream>
using namespace std;
int main()
{
int a[9][9] = {0}, i, j;
for (i = 0; i < 9; i++)
for (j = 0; j < 9; j++)
if (i + j < 4 || i + j > 12) a[i][j] = 4;
else a[i][j] = 2;
for (i = 0; i < 9; i++)
{
for (j = 0; j < 9; j++)
{
if (j > 0) cout << ' ';
cout << a[i][j];
}
cout << '\n';
}
return 0;
}
Un număr este major impar dacă suma divizorilor săi proprii impari (fără 1 și fără numărul însuși) este strict mai mare decât suma divizorilor proprii pari. De exemplu, 18 are 3+9 > 2+6. Scrieți subprogramul majImp(a,b), cu 2≤a≤b≤10⁴, care returnează cel mai mic număr major impar din [a,b] sau 0 dacă nu există. Exemplu: majImp(16,30) = 18.
Vezi rezolvarea
Parcurgi numerele de la a la b. Pentru fiecare număr n însumezi separat divizorii d cu 2 ≤ d ≤ n/2: pe cei impari într-o sumă, pe cei pari în alta. La primul n pentru care suma impară este mai mare, îl returnezi imediat. Fiind primul găsit, este și cel mai mic. Dacă bucla se termină fără rezultat, returnezi 0. Testele: [16,30] dă 18; [2,10] dă 6, pentru că 3 > 2; [16,17] dă 0, pentru că 16 are doar divizori pari, iar 17 nu are divizori proprii. Greșeala tipică este să incluzi 1 sau pe n printre divizori. Baremul: antet 2p, determinarea valorii 6p, return și cazul 0 1p, variabile locale și corectitudine 1p.
Soluția în C++
#include <iostream>
using namespace std;
int majImp(int a, int b)
{
int n, d, sImp, sPar;
for (n = a; n <= b; n++)
{
sImp = 0; sPar = 0;
for (d = 2; d <= n / 2; d++) // divizorii proprii: fără 1 și fără n
if (n % d == 0)
{
if (d % 2 == 1) sImp = sImp + d;
else sPar = sPar + d;
}
if (sImp > sPar)
return n; // primul găsit este cel mai mic
}
return 0;
}
int main()
{
cout << majImp(16, 30) << ' ' << majImp(2, 10) << ' ' << majImp(16, 17);
return 0;
}
Afișează18 6 0
III.210 p
Se citește un text de cel mult 100 de caractere, cu cel puțin două cuvinte formate din litere ale alfabetului englez și separate prin câte un spațiu. Afișați DA n dacă toate cuvintele au exact n litere, altfel NU. Exemple: «Ana are cel mai bun mar» → DA 3; «Ana are cel mai dulce mar» → NU.
Vezi rezolvarea
Citești textul cu cin.getline, pentru că cin >> s se oprește la primul spațiu. Parcurgi caracterele și numeri literele cuvântului curent. Când ajungi la un spațiu sau la '\0', cuvântul s-a terminat: pe primul îl reții ca referință, iar pe celelalte le compari cu el. Bucla merge până la i ≤ strlen(s), ca să prindă și ultimul cuvânt, care nu are spațiu după el. Asta este cea mai frecventă greșeală. Cu cuvintele separate prin câte un singur spațiu, nu apar cuvinte vide. Baremul dă 6p pe verificare: algoritmul, lungimea unui cuvânt și cuvintele verificate, câte 2p fiecare.
Soluția în C++
#include <iostream>
#include <cstring>
using namespace std;
int main()
{
char s[105];
int i, n, lg = 0, prima = -1, ok = 1;
cin.getline(s, 105);
n = strlen(s);
for (i = 0; i <= n; i++) // includem și '\0', ca să închidem ultimul cuvânt
if (s[i] == ' ' || s[i] == '\0')
{
if (prima == -1) prima = lg; // lungimea primului cuvânt
else if (lg != prima) ok = 0;
lg = 0;
}
else lg++;
if (ok) cout << "DA " << prima;
else cout << "NU";
return 0;
}
Date de testAna are cel mai bun mar
AfișeazăDA 3
III.310 p
Fișierul bac.txt conține cel mult 10⁶ cote de marcaje, numere din [10,10⁴]. O scară este o secvență de cel puțin două marcaje consecutive ale căror cote cresc din 1 în 1. Afișați cotele unei scări de lungime maximă sau mesajul nu exista. Algoritmul trebuie să fie eficient. a) descrierea algoritmului (2p); b) programul (8p). Exemplu: 500 600 601 405 569 570 700 701 625 626 627 520 → 625 626 627.
Vezi rezolvarea
a) Citești numerele pe rând, o singură dată, fără să le memorezi într-un tablou. Pentru scara curentă păstrezi lungimea lgCrt și ultima cotă ultCrt. Dacă x = ultCrt+1, scara continuă și lgCrt crește; altfel, x începe o scară nouă, cu lgCrt=1. După fiecare pas, dacă lgCrt > lgMax, reții lgMax și ultMax=x. La final, dacă lgMax < 2, afișezi nu exista; altfel afișezi numerele consecutive de la ultMax-lgMax+1 la ultMax. Algoritmul este eficient în timp, fiind liniar: o singură trecere prin cel mult 10⁶ numere. Este eficient și în memorie, pentru că folosește doar câteva variabile simple. b) Programul de mai jos aplică exact această idee, aceeași cu soluția din barem. Capcana: nu e nevoie să memorezi scara, pentru că o reconstruiești din ultima cotă și lungime. Un tablou de 10⁶ elemente pierde punctul pentru eficiență.
Soluția în C++
#include <iostream>
#include <fstream>
using namespace std;
int main()
{
ifstream f("bac.txt");
int x, ultCrt = 0, lgCrt = 0, ultMax = 0, lgMax = 0, i;
while (f >> x)
{
if (x == ultCrt + 1) lgCrt++; // x continuă scara curentă
else lgCrt = 1; // începe o scară nouă cu x
ultCrt = x;
if (lgCrt > lgMax)
{
lgMax = lgCrt;
ultMax = x;
}
}
f.close();
if (lgMax < 2) cout << "nu exista";
else
for (i = ultMax - lgMax + 1; i <= ultMax; i++)
{
if (i > ultMax - lgMax + 1) cout << ' ';
cout << i;
}
return 0;
}
Sursa: subiectul și baremul oficiale ale Ministerului Educației, proba E.d) Informatică, sesiunea iunie-iulie 2024.
Cerințele sunt reformulate pe scurt; pentru textul complet deschide documentele oficiale de pe subiecte.edu.ro.
Pregătește-te pentru BAC-ul tău
Subiectele se repetă ca tip de la an la an. Exersează exact aceste tipuri de cerințe, în editorul C++ din pagină.
Pregătire BAC Informatică
Tot ce se cere la Subiectele II și III, exersat în C++
100 de probleme în stil BACToate tipurile de la Subiectele II și III: pseudocod, cifre, divizori, subprograme, tablouri, matrici, șiruri, struct și fișierul bac.txt.
Le rezolvi în editorul C++ din paginăProgramul se compilează și rulează în browser, cu datele de intrare și cu bac.txt, iar rezultatul e verificat pe loc.
Soluții de punctaj maxim, explicatePentru fiecare: soluția, ideea, greșeala tipică și ce pierzi la punctaj dacă algoritmul nu e eficient.
Profu’, tutorele AICând te blochezi, îți dă un indiciu despre exact exercițiul tău, fără să-ți spună rezolvarea.
Acces până după examenPlătești o singură dată, fără abonament. Progresul se salvează în contul tău.
Recomand cu căldură Academia pentru orice tânăr care dorește sa înceapă o carieră în IT. Aici nu găsești un profesor care sa îți predea o materie și atât, aici găsești un om care pe lângă faptul ca îți explica fiecare parte a programării intr-un mod practic, poți afla de la el și cum ar decurge o zi din viata ta la job, ceea ce a făcut el ca să ajungă în acest punct și toate experientele sale, un lucru de milioane.
Daniel MarianRecenzie pe Google
Am terminat cursul de C# incepatori si ma declar foarte multumita de acesta. Trainerul, Gabriel, a fost super ok si ne-a ajutat sa intelegem atunci cand aveam intrebari. Materia a fost foarte bine prezentata si parcursa foarte mult prin exercitii practice. Clar voi reveni si pentru cursul de intermediari!
Mihaela DumitruRecenzie pe Google
La cursul de Java am avut placerea sa acumulez o multitudine de informatii foarte utile pentru a imi incepe drumul de programator de la trainerul Gabriel, un trainer vizibil foarte pasionat de ceea ce face, rabdator cu elevii sai si dornic sa ne dezvolte pe partea profesionala. Astept cu nerabdare urmatorul curs!!
Bea DanciuRecenzie pe Google
Întrebări frecvente
Ce a picat la BAC Informatică 2024?
La BAC 2024 au picat teme clasice: o expresie logică cu paritate, recursivitate cu afișare înainte și după apel, backtracking pe permutări cu restricții, grade într-un graf neorientat, vector de tați, construcția unei matrice după i+j, divizori proprii, lungimea cuvintelor dintr-un text și o secvență de lungime maximă citită din fișier. Subiectul a fost de dificultate medie, fără capcane mari, dar cu multe detalii de atenție (II.1.b, I.5). Cine se pregătește să insiste pe urmărirea pas cu pas a recursivității, pe relațiile dintre suma gradelor și numărul de muchii și pe algoritmii liniari care citesc fișierul o singură dată.
Unde găsesc subiectul și baremul oficial de la BAC Informatică 2024?
Subiectele și baremele oficiale sunt publicate de Ministerul Educației pe subiecte.edu.ro, la secțiunea Bacalaureat. Pe această pagină ai linkurile către PDF-uri și rezolvarea explicată a fiecărei cerințe.
Sunt corecte rezolvările de pe această pagină?
Răspunsurile corespund baremului oficial, iar fiecare program C++ a fost compilat și rulat pe datele din cerință, cu rezultatul verificat. Explicațiile arată și cum se punctează fiecare cerință.
Cum mă pregătesc pentru BAC la informatică după ce rezolv subiectul din 2024?
Rezolvă subiectul întâi singur, în 3 ore, apoi corectează-te după barem și citește explicațiile la ce ai greșit. Exersează apoi capitolele unde ai pierdut puncte: pseudocodul, tablourile, șirurile de caractere, subprogramele sau problema eficientă cu fișierul.
Începe azi, gratuit
Primele lecții din fiecare curs sunt gratuite. Fără card, fără instalări: scrii primul cod în câteva minute.