
Variabilele în Python sunt nume pe care le dai unor valori, ca să le poți folosi mai târziu în program: pret = 24.90 leagă numele pret de numărul 24,90. Nu declari tipul dinainte, Python îl deduce singur din valoare. Tipurile de bază pe care le folosești din prima zi sunt patru: int, float, str și bool.
Dacă vrei să înveți practic, curs Python are primele lecții gratuite, cu exerciții verificate direct în browser.
În tutorialul de mai jos scrii un mic program pentru o comandă online, îl citești linie cu linie, vezi cum afli și cum schimbi tipul unei valori și repari cele patru greșeli pe care le face aproape orice începător.
Ce este o variabilă în Python
O variabilă este o etichetă lipită pe o valoare din memoria calculatorului. Când scrii cantitate = 3, Python creează valoarea 3 și îi pune eticheta cantitate. De acum, oriunde scrii cantitate, programul folosește valoarea 3.
Semnul = nu înseamnă „egal” ca la matematică. Înseamnă „ia valoarea din dreapta și leag-o de numele din stânga”. De aceea n = n + 1 e perfect valid în Python: calculezi n + 1 și pui rezultatul înapoi în n. Același lucru îl scrii mai scurt cu n += 1.
Spre deosebire de Java sau C++, în Python nu scrii tipul în fața numelui. O variabilă poate primi chiar o valoare de alt tip mai târziu, ceea ce e comod, dar te poate încurca, așa cum vezi mai jos. Variabilele și tipurile de date sunt primele noțiuni din cursul de Python pentru începători, unde le exersezi direct în browser, cu verificare automată.
Primul exemplu: variabile Python pentru o comandă online
Cel mai ușor înțelegi variabilele pe un caz concret: un magazin online din Cluj vinde căni de ceramică și vrei să calculezi totalul unei comenzi. Copiază codul într-un fișier comanda.py și rulează-l cu python3 comanda.py.
produs = "Cană ceramică"
pret_bucata = 24.90
cantitate = 3
livrare_gratuita = False
total = pret_bucata * cantitate
print(produs, "x", cantitate)
print("Total:", total, "lei")
print("Total rotunjit:", round(total, 2), "lei")
print(type(produs), type(pret_bucata), type(cantitate), type(livrare_gratuita)) Rezultatul afișat în terminal:
Cană ceramică x 3
Total: 74.69999999999999 lei
Total rotunjit: 74.7 lei
<class 'str'> <class 'float'> <class 'int'> <class 'bool'> Da, a doua linie e reală, nu o greșeală de tipar. Ajungem imediat la ea.
Explicația linie cu linie
Primele patru linii creează patru variabile, fiecare cu alt tip de date. Restul programului doar le folosește.
produs = "Cană ceramică"e un text, adică un string (în Python, tipulstr). Ghilimelele îi spun lui Python că e text, nu un nume de variabilă.pret_bucata = 24.90e un număr cu zecimale, tipulfloat. Separatorul zecimal e punctul, nu virgula ca în Excel-ul românesc.cantitate = 3e un număr întreg, tipulint.livrare_gratuita = Falsee o valoare de adevăr, tipulbool. Poate fi doarTruesauFalse, scrise cu majusculă.total = pret_bucata * cantitatecalculează o valoare nouă din două variabile existente. Unfloatînmulțit cu unintdă unfloat.round(total, 2)rotunjește la două zecimale, cum ai face pe o factură.type(...)îți spune tipul oricărei valori. E prima unealtă de depanare pe care o folosești când ceva nu se comportă cum te aștepți.
Acum, despre 74.69999999999999. Calculatorul păstrează numerele zecimale în baza 2, iar 24,90 nu se poate scrie exact în baza 2, la fel cum 1/3 nu se poate scrie exact în baza 10. Diferența e minusculă, dar apare la afișare. Același lucru se întâmplă cu 0.1 + 0.2, care dă 0.30000000000000004. Pentru afișare folosești round() sau un f-string: f"{total:.2f}" scrie exact 74.70.
Tipurile de date de bază în Python
Un tip de date spune ce fel de valoare ține o variabilă și ce operații poți face cu ea. Tabelul de mai jos adună cele patru tipuri de bază, cu greșeala care apare cel mai des la fiecare.
| Tip | Exemplu | La ce îl folosești | Capcana tipică |
|---|---|---|---|
int | cantitate = 3 | numărări, vârste, ani, ID-uri | 7 / 2 dă 3.5 (un float), nu 3; pentru împărțire întreagă scrii 7 // 2 |
float | pret = 24.90 | prețuri, medii, procente, temperaturi | rezultate ca 74.69999999999999; rotunjești la afișare |
str | oras = "Iași" | nume, adrese, mesaje, coduri poștale | "2" + "3" dă "23", nu 5 |
bool | platit = True | condiții: e plătită factura? e utilizatorul logat? | true cu literă mică dă eroare; corect e True |
Pe lângă acestea, Python are tipuri care țin mai multe valori deodată: liste ([24.90, 15.50]), dicționare ({"produs": "cană", "pret": 24.90}), tupluri și seturi. Le înveți imediat după variabile, iar lista completă e în documentația oficială Python despre tipurile predefinite. Pentru început, cele patru din tabel îți ajung pentru primele zeci de exerciții.
Un caz aparte e None, valoarea care înseamnă „nimic încă”. O folosești când o variabilă trebuie să existe, dar nu are deocamdată o valoare, de exemplu data_livrarii = None până se expediază coletul.
Cum afli și cum schimbi tipul unei variabile
Afli tipul cu type() și îl schimbi cu funcțiile care poartă numele tipului: int(), float(), str() și bool(). Operația se numește conversie și o faci de fiecare dată când datele vin ca text, de la tastatură, dintr-un fișier CSV sau dintr-un formular.
Exemplul clasic e funcția input(), care întoarce mereu un string, chiar dacă utilizatorul tastează un număr:
varsta = input("Câți ani ai? ")
print(type(varsta))
print(varsta + "1")
varsta = int(varsta)
print("Anul viitor vei avea", varsta + 1, "ani") Dacă tastezi 29, programul afișează <class 'str'>, apoi 291 (două texte lipite), apoi „Anul viitor vei avea 30 ani”. Abia după int(varsta) poți face calcule cu valoarea.
Câteva conversii pe care le vei folosi des și ce dau:
int("12")dă12, darint("12.5")dă eroare. Ai nevoie deint(float("12.5")), care dă12.int(7.9)dă7: zecimalele se taie, nu se rotunjesc.float("3,5")dă eroare, pentru că Python vrea punct. Dacă datele vin dintr-un export românesc, înlocuiești întâi virgula:float("3,5".replace(",", ".")).bool("")șibool(0)dauFalse, darbool("False")dăTrue, pentru că orice text care nu e gol e considerat adevărat.
Reguli pentru numele variabilelor
Un nume de variabilă în Python începe cu o literă sau cu _, poate conține litere, cifre și _ și nu poate fi un cuvânt rezervat al limbajului, cum ar fi if, for, class sau True. Restul sunt convenții, dar convenții pe care orice programator le respectă.
- Folosește litere mici și liniuță jos între cuvinte:
pret_bucata, nuPretBucatasaupretbucata. Stilul se numește snake_case și e recomandat de ghidul de stil PEP 8. - Alege nume care spun ce conțin:
total_comandaîn loc detsaux2. Peste o lună nu mai știi ce erax2. - Ține minte că Python face diferența între majuscule și minuscule:
Numeșinumesunt două variabile diferite. - Evită diacriticele în nume. Python acceptă
preț, dar colegii cu tastatură englezească și unele unelte nu se vor bucura. - Nu folosi numele funcțiilor predefinite: o variabilă numită
list,strsauinputascunde funcția cu același nume până la finalul programului.
Greșeli frecvente cu variabile Python și cum le repari
Patru erori apar la aproape toți cei care încep, iar mesajul de eroare îți spune exact care e problema dacă știi să-l citești.
NameError: name ‘nume’ is not defined
Ai folosit o variabilă înainte s-o creezi sau ai scris-o diferit. Dacă ai definit Nume = "Ana" și apoi scrii print(nume), Python îți răspunde chiar cu sugestia „Did you mean: ‘Nume’?”. Verifică ortografia și ordinea liniilor.
TypeError: can only concatenate str (not “int”) to str
Ai încercat să aduni un text cu un număr, de obicei o valoare citită cu input(). Convertește textul cu int() sau float() înainte de calcul ori, dacă vrei să afișezi, folosește un f-string: f"Ai {varsta} ani".
Ai scris = în loc de ==
= atribuie o valoare, == compară două valori. În if platit = True: Python dă eroare de sintaxă; corect e if platit == True: sau, mai simplu, if platit:.
Rezultate ciudate cu zecimale
Vezi 0.30000000000000004 și crezi că ai greșit formula. Nu ai greșit: e felul în care calculatorul ține numerele float. Rotunjești la afișare, iar pentru calcule de bani unde contează fiecare ban, mai târziu vei folosi modulul decimal.
Exercițiu: bonul de la cafenea
Scrie un program care calculează nota de plată la o cafenea din Brașov. Creează variabile pentru numele cafenelei (text), prețul unui cappuccino (15,50 lei), numărul de cafele comandate (citit cu input()) și dacă clientul are card de fidelitate (True sau False). Afișează totalul cu exact două zecimale, apoi tipul fiecărei variabile cu type().
Bonus: dacă clientul are card, scade 10% din total. Ai nevoie de un if, primul pas spre lucrul cu condiții. Când te-ai descurcat, ai deja materialul pentru primul proiect din lista de proiecte Python pentru începători.
Întrebări frecvente
Trebuie să declar tipul unei variabile în Python?
Nu. Python deduce tipul din valoarea pe care o atribui, așa că x = 5 creează direct un int. Poți adăuga opțional indicații de tip, ca x: int = 5, care ajută editorul și colegii, dar Python nu le verifică la rulare.
Pot schimba tipul unei variabile după ce am creat-o?
Da. Poți scrie x = 5 și apoi x = "cinci", iar Python acceptă. Tehnic, nu schimbi tipul valorii, ci legi numele de o valoare nouă. În practică e mai bine să păstrezi un singur tip per variabilă, ca să nu te încurci.
Care e diferența dintre int și float în Python?
int ține numere întregi, de orice mărime, fără zecimale. float ține numere cu zecimale și are o precizie limitată, de aceea apar rezultate ca 0.30000000000000004. Împărțirea cu / dă mereu un float, chiar și 10 / 2, care dă 5.0.
Ce e o variabilă globală?
O variabilă globală e creată în afara oricărei funcții și poate fi citită din tot fișierul. O variabilă creată într-o funcție e locală și există doar cât rulează funcția. Pentru început, ține minte regula simplă: datele de care are nevoie o funcție i le dai ca parametri.
Cât durează să înveți variabilele și tipurile de date?
Câteva ore de exerciții. Conceptul se înțelege într-o seară, dar conversiile și erorile de tip devin naturale după câteva zeci de exerciții mici. Pentru imaginea de ansamblu, vezi și cât durează să înveți Python de la zero.
Primul pas: scrie programul cu comanda
Rulează azi exemplul cu căni, schimbă prețul și cantitatea și urmărește cum se schimbă totalul și tipurile. Apoi rezolvă exercițiul cu cafeneaua fără să te uiți înapoi la cod. Dacă vrei exerciții verificate automat și pe cineva care să-ți explice eroarea când te blochezi, primele 15 lecții din cursul de Python sunt gratuite, fără card, iar Profu’, tutorele AI din lecții, îți dă indicii la fiecare exercițiu.
Curs Python
Programare Python pentru începători, cu exerciții practice în browser
Începe gratuit
