...
← Blog Începători

Ce este un algoritm: explicație simplă și exemple în Python

Pe scurt

Un algoritm este o succesiune clară de pași care rezolvă o problemă, întotdeauna în aceeași ordine: ca o rețetă de gătit. În programare, algoritmul este planul pe care îl transformi apoi în cod, de exemplu pentru a căuta un element într-o listă sau pentru a sorta numere. Nu ai nevoie de matematică avansată ca să înțelegi algoritmii; ai nevoie de gândire logică, care se exersează.

Sigla cursului de algoritmi și sigla Python, ilustrație pentru articolul despre ce este un algoritm

Ce este un algoritm? Un algoritm este o succesiune finită de pași clari care, pornind de la niște date de intrare, ajunge la un rezultat. Rețeta de clătite e un algoritm, la fel și pașii prin care o aplicație de hărți îți alege drumul. În programare, algoritmul e logica, iar codul este felul în care o scrii pentru calculator.

Toate tipurile de algoritmi, cu vizualizare pas cu pas: algoritmi explicați pe înțeles, recursivitate și căutarea binară.

Mai jos vezi ce condiții trebuie să îndeplinească un algoritm, cum treci de la o idee la pseudocod și apoi la cod Python care rulează, de ce unii algoritmi sunt mai rapizi decât alții și ce algoritmi înveți primii.

Ce este un algoritm, mai exact?

Un algoritm este o metodă pas cu pas de rezolvare a unei probleme, descrisă atât de precis încât o poate urma oricine, inclusiv un calculator, fără să ghicească nimic. Cuvântul vine de la numele matematicianului persan al-Khwarizmi, care a descris, în secolul al IX-lea, metode de calcul pas cu pas.

Ca o listă de pași să fie un algoritm, are nevoie de cinci lucruri:

ProprietateCe înseamnăExemplu
Date de intrarePornește de la cevaO listă de prețuri
RezultatProduce cevaCel mai mic preț
ClaritateFiecare pas are un singur înțeles„Compară cu următorul preț”, nu „vezi tu care e mai bun”
FinitudineSe termină după un număr de pașiSe oprește după ultimul preț din listă
CorectitudineDă rezultatul bun pentru orice date valideFuncționează și pentru o listă cu un singur preț

Ultima proprietate e cea pe care o uită începătorii. Un algoritm care merge pe exemplul tău, dar cade pe o listă goală, nu e încă terminat.

Exemple de algoritmi din viața de zi cu zi

Folosești algoritmi zilnic, fără să-i numești așa. Diferența față de programare e că un om tolerează pași vagi, iar un calculator nu.

  • Rețeta de paste: pui apa la fiert, adaugi sare, pui pastele când fierbe apa, aștepți 9 minute, le scurgi.
  • Indicațiile de drum: mergi înainte până la a doua intersecție, faci dreapta, te oprești la numărul 14.
  • Alegerea celui mai ieftin bilet de tren: te uiți la fiecare oră de plecare și ții minte prețul cel mai mic văzut până acum.

Ultimul exemplu e, de fapt, un algoritm clasic de programare: găsirea minimului dintr-o listă. Îl scriem mai jos în cod.

Cum scrii un algoritm: de la pași la cod

Un algoritm se scrie întâi în cuvinte, apoi în pseudocod și abia la final în cod. Pseudocodul este o descriere a pașilor într-o formă apropiată de cod, dar fără regulile stricte ale unui limbaj. Te ajută să te gândești la logică înainte să te lupți cu sintaxa.

Pasul 1: în cuvinte

Problema: ai prețurile biletelor pentru o zi și vrei cel mai mic preț. Pașii: presupun că primul preț e cel mai mic; mă uit pe rând la fiecare preț; dacă găsesc unul mai mic decât ce țin minte, îl rețin pe acela; la final, afișez ce am reținut.

Pasul 2: în pseudocod

minim ← primul element din listă
pentru fiecare pret din listă:
    dacă pret < minim:
        minim ← pret
afișează minim

Pasul 3: în Python

preturi = [89, 64, 112, 57, 73]

minim = preturi[0]
for pret in preturi:
    if pret < minim:
        minim = pret

print("Cel mai ieftin bilet costă", minim, "lei")

Programul afișează „Cel mai ieftin bilet costă 57 lei”. Linie cu linie: minim = preturi[0] reține primul preț; for pret in preturi este o buclă care ia fiecare preț pe rând; if pret < minim compară; minim = pret actualizează valoarea reținută. Observă că pseudocodul și codul au aceeași structură. Asta e ideea: algoritmul e același, doar limbajul diferă.

Python are și funcția gata făcută min(preturi), care face exact asta. La început merită să scrii varianta manuală, ca să înțelegi ce se întâmplă în spatele funcției.

De ce unii algoritmi sunt mai rapizi decât alții?

Aceeași problemă poate avea mai mulți algoritmi corecți, iar unii fac mult mai puțini pași decât alții. Diferența nu se vede pe o listă de cinci elemente, dar contează enorm pe un milion.

Exemplul clasic e căutarea unui număr într-o listă sortată. Căutarea liniară verifică elementele unul câte unul. Căutarea binară se uită la mijlocul listei și elimină dintr-odată jumătatea în care numărul sigur nu e, apoi repetă.

def cautare_binara(lista, tinta):
    stanga, dreapta = 0, len(lista) - 1
    pasi = 0
    while stanga <= dreapta:
        pasi += 1
        mijloc = (stanga + dreapta) // 2
        if lista[mijloc] == tinta:
            return mijloc, pasi
        if lista[mijloc] < tinta:
            stanga = mijloc + 1
        else:
            dreapta = mijloc - 1
    return -1, pasi

numere = list(range(1, 1_000_001))   # 1, 2, 3, ..., 1.000.000
print(cautare_binara(numere, 765_432))

Pentru o listă de un milion de numere, căutarea binară găsește orice valoare în cel mult 20 de pași, pe când căutarea liniară poate avea nevoie de un milion. Condiția e ca lista să fie sortată, altfel algoritmul nu funcționează.

Elemente în listăCăutare liniară (cel mai rău caz)Căutare binară (cel mai rău caz)
100100 de pași7 pași
10.00010.000 de pași14 pași
1.000.0001.000.000 de pași20 de pași

Felul în care numărul de pași crește odată cu datele se numește complexitatea algoritmului. Îl vei întâlni la interviuri sub forma „O(n)” sau „O(log n)”, dar ideea de bază e cea din tabel.

Algoritm sau program: care e diferența?

Algoritmul este rețeta, iar programul este rețeta scrisă într-un anumit limbaj, gata de rulat. Același algoritm de găsire a minimului poate fi scris în Python, Java sau JavaScript, iar logica rămâne identică.

Un program conține de obicei mulți algoritmi, plus cod care nu e algoritm propriu-zis: citirea datelor, afișarea, legătura cu o bază de date, tratarea erorilor. De aceea poți fi un programator bun la început fără să știi algoritmi avansați, dar nu fără să știi să gândești algoritmic.

Ce algoritmi înveți primii?

Primii algoritmi pe care îi înveți rezolvă probleme mici și apar peste tot în cod real. În ordinea în care merită învățați:

  1. Suma, media, minimul și maximul unei liste.
  2. Numărarea elementelor care respectă o condiție (câte comenzi au peste 100 de lei).
  3. Verificări simple: număr par, an bisect, cuvânt palindrom.
  4. Căutarea liniară, apoi căutarea binară.
  5. Sortarea: întâi un algoritm simplu, cum e sortarea prin selecție, ca să înțelegi ideea.
  6. Recursivitatea: o funcție care se apelează pe ea însăși, de exemplu pentru factorial.

Nu ai nevoie de matematică avansată pentru niciunul dintre ei; detalii despre asta găsești în articolul despre programare fără matematică. Algoritmii mai grei (grafuri, programare dinamică) apar mai ales la interviurile firmelor de produs, iar exemple de întrebări găsești în articolul despre întrebările tehnice de la interviurile IT.

Greșeli frecvente când scrii primul algoritm

Aproape toate greșelile de început țin de cazurile la care nu te-ai gândit. Verifică-le de fiecare dată:

  • lista goală: ce returnezi dacă nu ai niciun element?
  • un singur element: algoritmul tău îl tratează corect?
  • valori egale: dacă două prețuri sunt la fel, ce se întâmplă?
  • pornirea greșită: dacă pornești minimul de la 0, nu de la primul element, rezultatul e greșit pentru orice listă de prețuri pozitive.
  • bucla care nu se oprește: condiția din while trebuie să devină falsă la un moment dat.

Exercițiu pentru tine

Scrie un algoritm care primește notele unui elev și afișează câte note sunt peste 8. Fă-l mai întâi în cuvinte, apoi în pseudocod, apoi în Python. Testează-l pe trei liste: una obișnuită, una cu o singură notă și una goală. Dacă merge pe toate trei, ai scris un algoritm corect.

Întrebări frecvente

Ce este un algoritm, pe scurt?

O succesiune finită de pași clari care rezolvă o problemă. Pornește de la date de intrare și ajunge la un rezultat, iar fiecare pas are un singur înțeles.

Care este diferența dintre algoritm și pseudocod?

Algoritmul este metoda de rezolvare. Pseudocodul este una dintre formele în care o poți scrie, apropiată de cod, dar fără regulile unui limbaj anume. Același algoritm poate fi scris în cuvinte, în pseudocod, într-o schemă logică sau în cod.

Trebuie să știi algoritmi ca să devii programator?

Da, pe cei de bază: sumă, minim, căutare, sortare simplă. Îi folosești zilnic. Algoritmii avansați contează mai ales la interviurile firmelor mari de produs și în domenii precum data science.

Care sunt cei mai cunoscuți algoritmi?

Printre cei mai cunoscuți sunt căutarea binară, algoritmii de sortare (quicksort, merge sort), algoritmul lui Dijkstra pentru drumul cel mai scurt și algoritmii de criptare. Mulți dintre ei se predau la orele de informatică din liceu și facultate.

De unde învăț algoritmi ca începător?

Întâi dintr-un curs de programare pentru începători, unde îi exersezi pe probleme mici. Apoi dintr-un curs dedicat algoritmilor, cu probleme de interviu, după ce stăpânești bine buclele și funcțiile.

Primul pas: scrie azi primul tău algoritm

Ia exercițiul cu notele și rezolvă-l. Dacă încă nu știi deloc un limbaj, primele 15 lecții gratuite din cursul de Python pentru începători te duc până la buclele și condițiile de care ai nevoie. Când te simți sigur pe ele, cursul de Algoritmi pentru interviuri are 150 de lecții, de la sortări la probleme de tipul celor de la interviurile tehnice.

Ești la liceu și dai BAC la informatică? Vezi BAC Informatică: subiecte și exerciții rezolvate și pseudocodul explicat.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre algoritm și program?

Algoritmul este ideea, adică pașii de rezolvare; programul este algoritmul scris într-un limbaj de programare, pe care calculatorul îl poate executa.

Ce exemple simple de algoritmi există?

Rețeta de gătit, instrucțiunile de montaj ale unei mobile, căutarea unui cuvânt în dicționar sau găsirea celui mai mare număr dintr-o listă sunt toate algoritmi.

De ce contează algoritmii la interviurile din IT?

Interviurile tehnice testează des cum rezolvi probleme cu algoritmi și structuri de date. Cursul de algoritmi pentru interviuri al Academiei Programatorilor acoperă exact problemele tipice.

Logo Curs Algoritmi pentru interviuri Interactiv · 2 lecții gratuite

Curs Algoritmi pentru interviuri

Algoritmi și structuri de date pentru interviurile tehnice

Începe gratuit

Citește și

Primul tău program e la 5 minute distanță.

Creează-ți contul gratuit și începe primele 15 lecții. Fără card, fără instalări.

Începe gratuit