EVM: calculatorul din blockchain
Fiecare nod Ethereum are în el același „calculator”: Ethereum Virtual Machine (EVM). Când apelezi un contract, mii de noduri rulează exact același bytecode și trebuie să obțină exact același rezultat. În această lecție vezi cum lucrează EVM, unde ține datele și de ce totul trebuie să fie determinist.
Un calculator copiat pe mii de noduri
Din cursul Blockchain știi că fiecare nod păstrează o copie a registrului și verifică singur fiecare bloc. La Ethereum, verificarea înseamnă și rularea codului contractelor: un nod nu se încrede în rezultatul trimis de altcineva, ci execută el însuși tranzacția și compară starea obținută.
Ca să funcționeze, toate nodurile trebuie să aibă exact același „procesor”, indiferent dacă rulează pe Linux sau Windows, pe un laptop sau pe un server. Acesta este EVM: o mașină virtuală, adică un procesor simulat în software, cu un set fix de instrucțiuni (opcodes), de exemplu ADD, MUL, SSTORE, CALL.
Gândește-te la o rețetă trimisă la 10 000 de bucătari. Dacă rețeta spune „adaugă sare după gust”, fiecare prăjitură iese altfel. EVM acceptă doar rețete cu cantități exacte: aceeași intrare dă același rezultat, oriunde.
Determinismul: aceeași intrare, același rezultat
Dacă două noduri ar obține rezultate diferite, rețeaua nu ar mai ști care stare este cea corectă, iar consensul s-ar rupe. De aceea EVM nu are lucruri care diferă de la un calculator la altul:
- fără numere aleatoare adevărate: nu există Math.random(); „aleatorul” pe blockchain este o problemă separată, pe care o vei studia mai târziu;
- fără acces la internet: un contract nu poate cere prețul unei acțiuni de pe un site (pentru asta există oracole, care scriu datele pe blockchain prin tranzacții);
- fără ceasul calculatorului: contractul vede doar timpul blocului (block.timestamp), același pentru toate nodurile;
- fără zecimale (virgulă mobilă): rotunjirile diferă între procesoare, deci EVM lucrează doar cu numere întregi.
Codul care respectă aceste reguli se poate executa de oricâte ori și dă mereu același rezultat. Exact asta face și blockchain-ul din curs: aceleași adrese, aceleași rezultate, la fiecare rulare.
De la Solidity la bytecode
EVM nu citește Solidity. Compilatorul transformă contractul în bytecode, un șir de octeți în care fiecare instrucțiune are un cod. Iată un contract mic, cu o funcție pure care înmulțește două numere:
// SPDX-License-Identifier: MIT
pragma solidity ^0.8.20;
contract Inmultire {
function inmulteste(uint a, uint b) public pure returns (uint) {
return a * b;
}
}const c = await deploy("Inmultire");
console.log(await c.inmulteste(6, 7));
console.log(await c.inmulteste(12, 12));42 144
Funcția este pure: nu citește și nu scrie nimic în blockchain, doar calculează din parametri. Poți vedea și bytecode-ul publicat, cu artefact("Inmultire").deployedBytecode:
// SPDX-License-Identifier: MIT
pragma solidity ^0.8.20;
contract Inmultire {
function inmulteste(uint a, uint b) public pure returns (uint) {
return a * b;
}
}const c = await deploy("Inmultire");
const cod = artefact("Inmultire").deployedBytecode;
console.log("Primii octeți:", cod.slice(0, 12));
console.log("Are peste 100 de octeți:", (cod.length - 2) / 2 > 100);Primii octeți: 0x6080604052 Are peste 100 de octeți: true
0x6080604052 înseamnă trei instrucțiuni: PUSH1 0x80, PUSH1 0x40, MSTORE. Aproape orice contract compilat cu Solidity începe așa: pregătește zona de memorie liberă. Nu vei scrie niciodată bytecode de mână, dar e bine să știi că asta rulează, de fapt, pe fiecare nod.
uint este un număr întreg fără semn (0, 1, 2, …) pe 256 de biți: cuvântul natural al EVM are 32 de octeți. Tipurile le vei lua pe rând în lecția 7.
Cele trei zone de date
În timpul unui apel, EVM lucrează cu trei locuri diferite în care ține valori. Diferența dintre ele contează enorm pentru cost:
| Zona | Cât trăiește | La ce folosește | Cost |
|---|---|---|---|
| Stiva (stack) | doar în timpul instrucțiunilor | calculele: ADD ia două valori de pe stivă și pune rezultatul | foarte mic (3 gas pentru ADD) |
| Memoria (memory) | până la finalul apelului | texte, liste și parametri temporari | mic, crește cu dimensiunea |
| Storage | pentru totdeauna | variabilele de stare ale contractului (soldurile, proprietarul) | mare (până la 20 000 gas o scriere nouă) |
La inmulteste(6, 7), EVM pune 6 și 7 pe stivă, execută MUL și întoarce 42. Storage-ul nu este atins deloc, de aceea funcția poate fi pure.
Greșeli frecvente
- „Contractul rulează pe un singur server.” Nu: rulează pe toate nodurile care verifică blocul. De aceea fiecare operație costă gas.
- „Pot citi o pagină web din contract.” EVM nu are acces la internet; datele externe vin prin tranzacții (oracole).
- „Pot folosi numere cu virgulă.” EVM lucrează doar cu întregi. Prețurile se țin în unități mici (wei, cenți) ca numere întregi.
- „Memoria păstrează datele între apeluri.” Doar storage-ul rămâne; memoria și stiva se golesc la finalul fiecărui apel.
Unde întâlnești EVM
Rețeaua principală: zeci de mii de noduri rulează același EVM după fiecare bloc, la circa 12 secunde.
Polygon, Arbitrum, Optimism, Base sau BNB Chain folosesc același EVM, deci aceleași contracte Solidity.
Uneltele de dezvoltare au un EVM local, ca blockchain-ul din acest curs, ca să testezi gratuit.
Scrie contractul Suma cu funcția aduna(uint a, uint b), de tip public pure, care returnează suma celor două numere. Scriptul lecției publică contractul și afișează aduna(2, 3) și aduna(40, 2).
- Declară funcția aduna cu doi parametri uint a și uint b.
- Marcheaz-o public pure și declară returns (uint).
- Returnează a + b.
Soluția exercițiului
// SPDX-License-Identifier: MIT
pragma solidity ^0.8.20;
contract Suma {
function aduna(uint a, uint b) public pure returns (uint) {
return a + b;
}
} 