Exerciții Git de la ușor la greu, fiecare cu cerința, un indiciu, soluția completă și explicația ei. Înveți de la zero cu Curs Git: primele 15 lecții sunt gratuite.
Le rezolvi direct pe pagină, în un terminal Git, exact ca în lecțiile cursului: scrii, apeși Verifică și afli imediat dacă e corect.
Pagină coordonată de Tudor Andrei Dumitrescu, Senior Software Developer, fondatorul Academiei ProgramatorilorActualizat la
Pe pagina asta exersezi Git așa cum îl folosești într-un proiect real: pornești un repository, faci commit-uri curate, citești istoricul, lucrezi pe branch-uri, rezolvi conflicte, sincronizezi cu GitHub și repari greșelile care apar inevitabil (un commit pe branch-ul greșit, un fișier șters, un reset prea grăbit). Fiecare exercițiu descrie starea exactă a repository-ului și ce trebuie să obții, iar soluția îți dă comenzile în ordine și ce ar trebui să vezi.
Fiecare exercițiu se rezolvă direct în pagină, în terminalul Git simulat din lecțiile cursului: apeși „Rezolvă în editor”, iar repository-ul din cerință e deja pregătit, cu fișierele, commit-urile, branch-urile și remote-urile lui (adresele GitHub sunt servere simulate). În dreapta vezi live graful commit-urilor și cele patru zone: working directory, staging area, repository și remote. Verificarea pornește singură după fiecare comandă și se uită la rezultat, nu la comanda exactă, deci orice drum corect e acceptat. Exercițiile sunt grupate pe capitole și merg de la ușor la greu în fiecare capitol. Hash-urile commit-urilor vor fi altele la tine, restul mesajelor ar trebui să arate la fel.
Harta exercițiilor
Trei insule, de la ușor la greu. Omulețul stă la exercițiul la care ai rămas: apasă pe orice exercițiu deschis ca să-l rezolvi.
Primii pași: repository, commit și .gitignore
1UșorGratuit Rezolvat
Creează un repository nou și fă primul commit
Transformă folderul magazin-online într-un repository Git și salvează primul commit cu fișierul README.md.
Terminalul este deja în folderul ~/magazin-online, care conține un singur fișier, README.md, cu textul # Magazin online. Nu a fost rulat niciodată git init aici. Inițializează repository-ul cu branch-ul principal numit main, verifică starea cu git status înainte și după ce adaugi fișierul în staging, apoi fă commit cu mesajul Adaugă README. La final, istoricul trebuie să conțină exact un commit.
Indiciu
Ordinea este mereu aceeași: init, add, commit, iar git status îți spune la fiecare pas unde se află fișierul.
Soluția
Ești deja în folderul ~/magazin-online. Inițializează repository-ul cu branch-ul main și vezi starea:
BASH
git init -b main
git status
README.md apare la „Untracked files”. Adaugă-l în staging, verifică din nou și fă commit-ul:
BASH
git add README.md
git status
git commit -m "Adaugă README"
Verificare:
BASH
git log --oneline
git status
Rezultat: git log --oneline afișează un singur commit, de forma b55fe4c (HEAD -> main) Adaugă README (hash-ul diferă), iar git status spune nothing to commit, working tree clean. La commit, Git a afișat (root-commit), pentru că e primul commit, fără părinte.
Explicația
git init creează folderul ascuns .git, unde Git ține tot istoricul. Opțiunea -b main dă numele branch-ului inițial; fără ea, în funcție de configurare, branch-ul se poate numi master.
Un fișier trece prin trei stări: untracked (Git îl vede, dar nu îl urmărește), în staging (după git add) și salvat în commit (după git commit). git status îți arată mereu în ce stare e fiecare fișier și îți sugerează comanda următoare, așa că merită rulat des.
Mesajul (root-commit) apare doar la primul commit, cel care nu are părinte. Greșeala tipică este să rulezi git commit fără git add: Git răspunde nothing added to commit și nu salvează nimic. Altă greșeală frecventă: git init rulat în folderul greșit, de exemplu în folderul personal, ceea ce face ca toate fișierele tale să apară ca untracked.
Clonează un proiect de pe GitHub și vezi ultimele commit-uri
Descarcă local proiectul catalog-scolar de la adresa https://github.com/exemplu/catalog-scolar.git și afișează ultimele trei commit-uri.
Terminalul este în folderul personal (~). Vrei ca folderul local să se numească catalog, nu catalog-scolar. După clonare, intră în folder, verifică pe ce branch ești și de unde a fost clonat proiectul (remote-ul), apoi afișează ultimele trei commit-uri pe câte o linie. Explică ce înseamnă origin/main din output.
Indiciu
git clone primește opțional, după adresă, numele folderului în care să pună proiectul.
Soluția
Clonează proiectul într-un folder cu numele ales de tine, apoi intră în el:
BASH
git clone https://github.com/exemplu/catalog-scolar.git catalog
cd catalog
Vezi branch-ul curent și de unde a fost clonat proiectul:
BASH
git status
git remote -v
Afișează ultimele trei commit-uri, pe câte o linie:
BASH
git log --oneline -3
Rezultat: git status spune On branch main și Your branch is up to date with 'origin/main', git remote -v arată de două ori origin https://github.com/exemplu/catalog-scolar.git (fetch și push), iar git log --oneline -3 afișează Calculează media clasei, Adaugă notele la matematică și Adaugă lista de elevi. Pe primul rând apare (HEAD -> main, origin/main, origin/HEAD): origin/main este copia locală a poziției lui main de pe GitHub, la momentul clonării.
Explicația
git clone face mai mulți pași dintr-odată: creează folderul, rulează git init, adaugă remote-ul cu numele origin, descarcă tot istoricul și face checkout pe branch-ul implicit al proiectului. Al doilea argument, catalog, înlocuiește numele folderului care altfel ar fi fost luat din adresă.
În output, HEAD -> main înseamnă că ești pe branch-ul local main. origin/main este un remote-tracking branch: copia locală a ceea ce știe Git despre branch-ul main de pe GitHub la momentul ultimei sincronizări. Faptul că ambele sunt pe același commit confirmă mesajul up to date with 'origin/main'.
Greșeala tipică este să rulezi git clone în interiorul altui repository, ceea ce creează un repo în repo. Clonează mereu într-un folder de lucru obișnuit, de exemplu ~/proiecte.
Creează un fișier .gitignore astfel încât Git să nu mai afișeze fișierele de log și folderul node_modules la git status.
În proiectul rezervari-hotel (repository cu un commit deja făcut), git status arată ca untracked: folderul node_modules/, fișierele server.log și logs/erori.log, plus fișierul nou rezervari.js, care trebuie urmărit. Scrie .gitignore cu regulile potrivite, verifică cu git status că au rămas vizibile doar rezervari.js și .gitignore, apoi comite ambele fișiere.
Indiciu
Un tipar ca *.log se potrivește în orice folder, iar o linie terminată cu / se potrivește doar cu foldere.
Soluția
Vezi întâi ce afișează Git ca untracked:
BASH
git status
Scrie regulile în .gitignore (câte una pe linie) și verifică din nou:
BASH
printf "node_modules/\n*.log\n" > .gitignore
git status
Au rămas doar .gitignore și rezervari.js. Comite-le:
BASH
git add .gitignore rezervari.js
git commit -m "Adaugă .gitignore și modulul de rezervări"
Rezultat: după scrierea regulilor, git status arată la „Untracked files” doar .gitignore și rezervari.js. *.log prinde atât server.log, cât și logs/erori.log (un tipar fără / se potrivește în orice folder), iar node_modules/ ignoră tot folderul.
Explicația
Fișierul .gitignore conține tipare, câte unul pe linie. *.log se potrivește cu orice fișier cu extensia .log, indiferent de folder, de aceea prinde și server.log, și logs/erori.log. Folderul logs/ dispare complet din git status pentru că nu mai conține nimic neignorat: Git nu afișează foldere goale.
node_modules/ cu slash la final înseamnă „doar foldere cu acest nume”. Liniile care încep cu # sunt comentarii.
.gitignore trebuie comis, ca toată echipa să aibă aceleași reguli. git check-ignore -v e foarte util când nu înțelegi de ce un fișier nu apare: îți spune fișierul, linia și tiparul responsabil.
Greșeala tipică: adaugi în .gitignore un fișier care a fost deja comis și te aștepți să dispară. .gitignore afectează doar fișierele neurmărite; pentru cele deja în repository ai nevoie de git rm --cached.
Ai modificat trei fișiere și vrei să le salvezi în două commit-uri cu sens diferit, nu într-unul singur.
În proiectul magazin, git status arată modificate cos.js și cos.css (ai reparat butonul „Adaugă în coș”) și README.md (ai actualizat instrucțiunile de instalare). Fă un prim commit doar cu cele două fișiere ale coșului, cu mesajul Repară butonul din coș, și un al doilea doar cu README.md, cu mesajul Actualizează instrucțiunile de instalare. Verifică la final ce fișiere conține fiecare commit.
Indiciu
git add primește numele exacte ale fișierelor; nu trebuie să adaugi tot cu git add ..
git add README.md
git commit -m "Actualizează instrucțiunile de instalare"
Verifică ce fișiere are fiecare commit:
BASH
git log --stat -2
Rezultat: git log --stat -2 arată commit-ul Actualizează instrucțiunile de instalare cu README.md | 2 +- și, sub el, Repară butonul din coș cu cos.css și cos.js.
Explicația
Staging area există tocmai pentru asta: alegi ce intră în următorul commit. git commit salvează doar ce e în staging, nu tot ce e modificat.
În git status -s, prima coloană arată staging-ul, a doua working directory-ul. M (spațiu, apoi M) înseamnă modificat, dar neadăugat; M (M, apoi spațiu) înseamnă adăugat în staging. După primul git add, se vede clar că README.md a rămas pe dinafară.
Commit-urile mici, cu o singură idee fiecare, sunt mai ușor de citit în istoric, de revizuit într-un pull request și de anulat cu git revert dacă ceva nu merge. Greșeala tipică este obiceiul de a rula mereu git add . urmat de un commit cu mesajul „modificări”, care amestecă reparații și documentație în același commit.
Interpretează starea scurtă a repository-ului cu git status -s
Rulează git status -sb în proiect, interpretează fiecare linie, apoi pune în staging tot, mai puțin note.txt.
În repository-ul biblioteca ai lucrat o oră fără commit: ai un commit local neurcat, fișiere modificate (unele deja în staging), un fișier nou adăugat, unul șters și unul nou neurmărit, note.txt. Afișează starea scurtă și spune pentru fiecare fișier dacă modificarea e în staging, în working directory sau în ambele, și ce înseamnă prima linie. Apoi pune în staging toate modificările (inclusiv ștergerea), fără note.txt, și afișează din nou starea. Nu face commit.
Indiciu
Prima coloană descrie staging area, a doua descrie fișierele de pe disc. git add -u adaugă doar fișierele deja urmărite.
Soluția
Afișează starea scurtă, cu branch-ul:
BASH
git status -sb
Pune în staging toate modificările fișierelor urmărite (inclusiv ștergerea lui vechi.py), fără fișiere noi, apoi verifică:
BASH
git add -u
git status -sb
Prima afișare este:
## main...origin/main [ahead 1]
M carti.py
MM cititori.py
M imprumuturi.py
A rapoarte.py
D vechi.py
?? note.txt
Prima coloană e staging-ul, a doua e folderul de lucru: carti.py e modificat și pus în staging, imprumuturi.py e modificat doar pe disc, cititori.py are o modificare în staging și alta după ea, pe disc, rapoarte.py e nou și adăugat, vechi.py e șters doar de pe disc, iar note.txt e neurmărit. [ahead 1] înseamnă un commit local care nu e încă pe origin/main.
După git add -u:
## main...origin/main [ahead 1]
M carti.py
M cititori.py
M imprumuturi.py
A rapoarte.py
D vechi.py
?? note.txt
Toate fișierele urmărite au acum litera în prima coloană (M carti.py, M cititori.py, M imprumuturi.py, A rapoarte.py, D vechi.py), iar ?? note.txt a rămas neatins.
Explicația
Formatul scurt are două coloane de stare: X pentru staging (index) și Y pentru working directory. O literă în prima coloană înseamnă că acea schimbare va intra în următorul commit. MM e cazul care îi încurcă pe mulți: commit-ul ar lua versiunea din momentul în care ai rulat git add, nu ce vezi acum în editor.
git add -u (update) adaugă în staging modificările și ștergerile fișierelor deja urmărite, dar ignoră fișierele noi, neurmărite. De aceea note.txt rămâne ??. git add . l-ar fi inclus și pe el.
Opțiunea -b adaugă prima linie, cu branch-ul și comparația cu remote-ul: ahead 1 înseamnă că trebuie să faci git push, behind ar însemna că trebuie să aduci commit-uri noi. Greșeala tipică este să faci commit la un fișier MM crezând că intră ultima versiune.
6Ușor Blocat Rezolvat
Corectează mesajul ultimului commit
Schimbă mesajul ultimului commit, care conține o greșeală de scriere, fără să creezi un commit nou.
Compară două versiuni lansate pentru un singur fișier
Afișează ce s-a schimbat între versiunile v1.2 și v1.3 ale aplicației, mai întâi ca rezumat pe toate fișierele, apoi detaliat doar pentru src/comenzi.js.
Urmărește evoluția unei funcții prin istoricul fișierului ei
Afișează toate commit-urile care au modificat fișierul salarii.py, apoi diff-ul fiecăruia, ca să înțelegi cum a ajuns funcția calculeaza_salariu_net în forma actuală.
Scoate de pe branch-ul local feature/rapoarte un commit din mijloc, care a adăugat din greșeală un fișier cu date de test mari, păstrând commit-urile de după el.
Renunță la modificările făcute în fișierul meniu.html de la ultimul commit, readucându-l exact la versiunea salvată, fără să atingi celelalte fișiere modificate.
Scoate un fișier din staging fără să pierzi modificările
Scoate fișierul secrete.txt din staging, unde l-ai adăugat din greșeală cu git add ., fără să-l ștergi și fără să atingi celelalte fișiere pregătite pentru commit.
Desface ultimul commit păstrând modificările în staging
Anulează ultimul commit local, care a fost făcut prea devreme, păstrând toate modificările lui în staging ca să le completezi și să faci din nou commit.
Pune deoparte două seturi diferite de modificări, inclusiv fișiere noi neurmărite, fiecare cu un mesaj clar, apoi aplică-l pe cel mai vechi fără să-l ștergi din listă.
Readu un fișier la versiunea dintr-un commit vechi
Readu fișierul config/taxe.json la versiunea pe care o avea în commit-ul cu tag-ul v2.0, fără să modifici restul proiectului, și salvează revenirea într-un commit nou.
Transformă un stash vechi într-un branch nou, pornit din commit-ul pe care se afla când ai făcut stash-ul, ca să eviți conflictele cu codul care s-a schimbat între timp.
Adu modificările colegilor fără să le aplici cu git fetch
Descarcă de pe remote commit-urile noi ale colegilor și vezi ce s-a schimbat, fără să modifici branch-ul tău local sau fișierele din folder, apoi integrează-le.
Urcă pe remote branch-ul local feature/harta-magazine, care nu există încă acolo, și leagă-l de branch-ul de pe remote, ca următoarele push și pull să funcționeze fără argumente.
Află cu câte commit-uri ești înaintea sau în urma remote-ului
Află, pentru fiecare branch local din proiect, câte commit-uri are în plus față de upstream și câte îi lipsesc, apoi vezi exact care sunt acestea pentru main.
Pune un tag pe un commit vechi și listează versiunile
Adaugă tag-ul adnotat v0.9.0 pe un commit mai vechi, la care echipa a uitat să pună tag când a lansat versiunea beta, apoi listează versiunile și urcă tag-ul.
Suprascrie în siguranță un branch publicat după rebase
Urcă branch-ul feature/import-csv după ce i-ai rescris istoricul cu rebase, folosind un push forțat sigur, care refuză dacă între timp cineva a urcat ceva pe acel branch.
Lucrează trunk-based cu commit-uri mici direct pe main
Integrează în main primul pas mic dintr-o funcționalitate mare, după modelul trunk-based development, cu funcționalitatea ascunsă în spatele unui feature flag.
Curăță istoricul unui pull request înainte de merge
Rescrie istoricul branch-ului unui pull request deja urcat, ca să conțină trei commit-uri clare în loc de șase, actualizat peste ultimul main, și urcă-l în siguranță.
Aplică o reparație de securitate făcută pe main și pe branch-ul de mentenanță release/1.x, pe care rulează încă unii clienți, și publică versiunea v1.8.3.
Vezi exact ce aduce un branch față de main înainte de PR
Determină exact ce modificări ar aduce branch-ul feature/stocuri-live dacă ar fi unit în main, chiar dacă main a avansat între timp, și verifică dinainte dacă merge-ul va avea conflicte.
Găsește prin căutare binară commit-ul care a stricat calculul
Găsește, prin căutare binară, commit-ul care a stricat calculul totalului unei comenzi, între versiunea bună v2.3.0 și main, și marchează-l cu tag-ul bug.
Recuperează lucrul din stash după un pop cu conflict
Recuperează două ore de lucru dintr-un stash al cărui git stash pop s-a oprit cu un conflict, fără să pierzi nici lucrul tău, nici modificarea colegului.
Setează editorul și numele implicit al branch-ului principal
Configurează Git ca să folosească Visual Studio Code pentru mesajele de commit și ca orice repository nou creat cu git init să pornească pe branch-ul main.
Setează pentru proiectul de la serviciu, portal-intern, emailul de serviciu, păstrând emailul personal pentru restul proiectelor, și verifică din ce fișier vine fiecare setare.
Normalizează sfârșitul de linie între Windows și Linux
Oprește diff-urile uriașe în care se schimbă fiecare linie doar din cauza sfârșitului de linie (CRLF pe Windows, LF pe Linux și macOS), cu un .gitattributes comis în proiect.
Partajează hook-urile cu echipa prin core.hooksPath
Mută hook-urile proiectului într-un folder comis în repository și configurează Git să le folosească, astfel încât toți colegii să ruleze aceleași verificări.
Aplică automat altă identitate pentru proiectele de la job
Configurează Git astfel încât toate repository-urile din folderul ~/job/ să folosească automat emailul și cheia SSH de serviciu, iar restul să folosească identitatea personală.
Certificat de formator autorizatMinisterul Muncii și Ministerul Educației · 2022
Din 2020 construiește Academia Programatorilor, iar din 2026 și JoburiIT.ro. Exercițiile de aici sunt gândite ca la job: date concrete, cerințe clare și soluții pe care le poți explica la un interviu de Git.
Învață Git de la zero, cu exerciții la fiecare lecție
Curs Git: lecții scurte, fiecare cu un exercițiu verificat automat, direct în browser. Primele 15 lecții sunt gratuite.