100 de exerciții rezolvate Testare automată, cu soluții
Exerciții Testare automată de la ușor la greu, fiecare cu cerința, un indiciu, soluția completă și explicația ei. Înveți de la zero cu Curs Test Automation (Playwright și Selenium): primele 20 de lecții sunt gratuite.
Le rezolvi direct pe pagină, în editorul de teste Playwright, pe o aplicație demo, exact ca în lecțiile cursului: scrii, apeși Verifică și afli imediat dacă e corect.
Pagină coordonată de Tudor Andrei Dumitrescu, Senior Software Developer, fondatorul Academiei ProgramatorilorActualizat la
Pe pagina asta exersezi testarea automată pe exemple din aplicații reale: login, coș de cumpărături, checkout, căutare, paginare, upload, API-uri de comenzi și produse. Testele sunt scrise cu Playwright în JavaScript, iar testele unitare folosesc același expect, cu sintaxa pe care o regăsești și în Vitest și Jest. Fiecare exercițiu descrie pagina sau API-ul de testat și are o soluție completă, cu codul testului, ce verifică și de ce e scris așa.
Exercițiile sunt grupate pe capitole, de la primele teste și locatori, la Page Object Model, fixtures, mock-uri de rețea, rularea în CI și repararea testelor instabile, iar în fiecare capitol merg de la ușor la greu. Fiecare exercițiu se rezolvă direct în pagină: scrii testul în editorul Playwright, îl rulezi pe aplicația demo din previzualizare și vezi raportul, ca într-un proiect real. Încearcă întâi singur, apoi compară cu soluția și citește explicația: acolo găsești și greșeala tipică pe care o fac cei mai mulți.
Harta exercițiilor
Trei insule, de la ușor la greu. Omulețul stă la exercițiul la care ai rămas: apasă pe orice exercițiu deschis ca să-l rezolvi.
Primele teste: navigare, click, formulare
1UșorGratuit Rezolvat
Verifică titlul și adresa paginii principale a unui magazin online
Scrie primul test Playwright care deschide pagina principală a magazinului din previzualizare și verifică titlul și adresa.
Aplicația rulează la http://localhost:3000 și baseURL este deja setat la această adresă, deci page.goto('/') deschide pagina principală. Pagina arată așa:
HTML
<head><title>MagazinDemo - Electronice și cărți</title></head>
<body>
<h1>Bine ai venit la MagazinDemo</h1>
</body>
În testul pagina principală se deschide corect (e deja în editor): deschide /, verifică că titlul conține textul MagazinDemo, că adresa este exact http://localhost:3000/ și că titlul principal h1 e vizibil. La final afișează titlul paginii cu console.log(await page.title()).
Indiciu
Pentru titlul paginii există o aserțiune dedicată, care acceptă și o expresie regulată.
Soluția
JavaScript
import { test, expect } from '@playwright/test';
test('pagina principală se deschide corect', async ({ page }) => {
await page.goto('/');
await expect(page).toHaveTitle(/MagazinDemo/);
await expect(page).toHaveURL('http://localhost:3000/');
await expect(page.getByRole('heading', { name: 'Bine ai venit la MagazinDemo' })).toBeVisible();
console.log(await page.title());
});
Explicația
Un test Playwright primește fixture-ul page, o filă nouă de browser, curată pentru fiecare test. page.goto('/') folosește baseURL din configurare, așa că nu scrii adresa completă în fiecare test.
toHaveTitle și toHaveURL sunt aserțiuni web-first: dacă pagina încă se încarcă, ele reîncearcă automat până la timeout (implicit 5 secunde), în loc să pice imediat. Cu o expresie regulată (/MagazinDemo/) testul nu se strică dacă cineva schimbă restul titlului.
Pentru h1 folosim getByRole('heading', { name }), adică exact cum vede pagina un utilizator sau un cititor de ecran. Greșeala tipică la început este să uiți await în fața lui expect(...): fără el, aserțiunea pornește, dar testul se termină înainte să afle rezultatul și poate trece fals.
Pagina se deschide la /produs/7. În testul butonul Adaugă în coș crește numărul din coș: verifică întâi că insigna arată 0, apasă butonul o dată și verifică 1, apoi încă o dată și verifică 2.
Indiciu
Găsește butonul după rolul și textul lui, iar insigna după data-testid.
Soluția
JavaScript
import { test, expect } from '@playwright/test';
test('butonul Adaugă în coș crește numărul din coș', async ({ page }) => {
await page.goto('/produs/7');
const numarCos = page.getByTestId('numar-cos');
const adauga = page.getByRole('button', { name: 'Adaugă în coș' });
await expect(numarCos).toHaveText('0');
await adauga.click();
await expect(numarCos).toHaveText('1');
await adauga.click();
await expect(numarCos).toHaveText('2');
});
Explicația
Locatorii se declară o singură dată și se refolosesc. Un locator nu caută elementul în momentul declarării, ci de fiecare dată când îl folosești, deci rămâne valabil și după ce pagina se actualizează.
Verificarea stării inițiale contează: dacă insigna ar porni de la 1 din cauza unui bug, un test care verifică doar valoarea finală ar putea trece din întâmplare. După fiecare click, toHaveText așteaptă ca pagina să actualizeze numărul (de obicei după un răspuns de la server), deci nu ai nevoie de pauze.
Greșeala tipică este să citești textul cu await numarCos.textContent() imediat după click și să-l compari cu toBe('1'): valoarea e citită o singură dată, poate înainte de actualizare, iar testul devine instabil.
Contul de test este ana@exemplu.ro cu parola Parola123!. După login, aplicația duce la /cont, unde apare titlul Salut, Ana!. În testul login reușit duce în contul utilizatorului verifică ambele lucruri: adresa (care se termină cu /cont) și titlul.
Indiciu
Câmpurile au etichete, deci le poți găsi exact după textul etichetei.
Soluția
JavaScript
import { test, expect } from '@playwright/test';
test('login reușit duce în contul utilizatorului', async ({ page }) => {
await page.goto('/login');
await page.getByLabel('Email').fill('ana@exemplu.ro');
await page.getByLabel('Parolă').fill('Parola123!');
await page.getByRole('button', { name: 'Intră în cont' }).click();
await expect(page).toHaveURL(/\/cont$/);
await expect(page.getByRole('heading', { name: 'Salut, Ana!' })).toBeVisible();
});
Explicația
getByLabel găsește câmpul legat de eticheta <label for="...">. E un locator robust: nu depinde de id-uri sau clase CSS care se schimbă la un redesign și, în plus, verifică indirect că formularul este accesibil.
fill golește câmpul și scrie textul dintr-o dată, după ce așteaptă ca elementul să fie vizibil și editabil. click pe butonul de tip submit trimite formularul.
Verificăm două lucruri după login: adresa (toHaveURL cu o expresie regulată care se termină în /cont) și conținutul paginii. Doar adresa nu e suficientă: aplicația ar putea ajunge la /cont și să afișeze o eroare. Greșeala tipică este să verifici doar că butonul a fost apăsat, fără nicio aserțiune despre rezultat; un test fără expect nu poate pica decât dacă un element lipsește.
Scrie testul negativ pentru login: o parolă greșită trebuie să afișeze un mesaj de eroare și să te lase pe aceeași pagină.
Formularul este același ca la login-ul reușit (câmpurile Email și Parolă, butonul Intră în cont). Când parola e greșită, apare:
HTML
<p role="alert">Email sau parolă incorectă.</p>
În testul parola greșită afișează o eroare folosește emailul ana@exemplu.ro și parola gresita. Verifică mesajul, că adresa a rămas /login și că parola a fost ștearsă din câmp, ca să poată fi scrisă din nou.
Indiciu
Elementele cu role="alert" se găsesc cu getByRole('alert').
Testele negative sunt la fel de importante ca cele pozitive: cele mai multe bug-uri de securitate și de experiență apar pe drumul cu erori. Un formular care lasă utilizatorul să intre cu orice parolă ar trece un test care verifică doar login-ul reușit.
getByRole('alert') este locatorul natural pentru mesajele de eroare marcate corect. toHaveText compară textul întreg (după ce elimină spațiile de la capete); dacă vrei doar o parte, folosești toContainText.
toHaveValue('') verifică valoarea curentă a câmpului, nu atributul value din HTML. Greșeala tipică este să verifici doar mesajul de eroare: aplicația ar putea afișa eroarea și totuși să seteze sesiunea, de aceea verificăm și că adresa nu s-a schimbat.
Pagina /contact are titlul <h1>Contactează-ne</h1> și un link de email <a href="mailto:suport@exemplu.ro">suport@exemplu.ro</a>. În testul linkul Contact deschide pagina de contact: pornește de la /, apasă pe Contact din meniu, apoi verifică adresa (/contact), titlul h1 și că linkul de email are atributul href corect.
Indiciu
Linkurile au rolul link; pentru atribute există toHaveAttribute.
Căutăm linkul în interiorul meniului: page.getByRole('navigation', ...) întoarce un locator, iar pe el putem căuta mai departe. Asta evită ambiguitatea dacă pagina mai are un link Contact în subsol, caz în care Playwright ar arunca o eroare de strict mode (doi candidați pentru o acțiune).
toHaveURL('/contact') funcționează cu adresă relativă pentru că baseURL e setat în configurare. getByRole('heading', { level: 1 }) găsește exact titlul principal.
Linkurile mailto: nu se testează prin click (ar deschide clientul de email), ci prin atributul href. Greșeala tipică este să verifici doar că pagina nouă s-a încărcat, fără să te uiți la conținut: un link greșit către /produse ar putea afișa tot o pagină validă.
Repară eroarea strict mode violation pentru butoanele „Șterge”
Testul ștergerea adresei din Iași din editor pică cu eroarea de mai jos (rulează-l și citește detaliile); găsește cauza și repară-l fără să folosești poziția elementului.
Modifică LoginPage astfel încât un login reușit să întoarcă un obiect AccountPage, ca testul să poată continua fluxul fără să creeze manual pagina următoare.
Configurează rolul utilizatorului pe grup cu o fixture de opțiune
Creează o fixture de opțiune rol (implicit client) și o fixture paginaLogata care depinde de ea, ca un grup de teste să poată rula cu alt rol doar cu `test.use({ rol:
Simulează o eroare de server și verifică mesajul afișat
Scrie un test care simulează un răspuns 500 de la API, verifică faptul că pagina afișează o eroare prietenoasă, apoi că aplicația își revine când serverul funcționează din nou.
Verifică izolarea sesiunilor în contexte de browser separate
Scrie un test care lucrează cu mai multe contexte de browser, ca doi utilizatori diferiți pe același site, și arată că sesiunile și coșurile lor nu se amestecă.
Verifică trimiterea emailului de confirmare cu o funcție spion
Scrie teste unitare pentru serviciul care plasează o comandă și trimite emailul de confirmare, înlocuind trimiterea reală cu o funcție spion care ține minte apelurile.
Izolează serviciul de stoc de baza de date cu un modul fals
Scrie teste unitare pentru un serviciu care rezervă stocul unei comenzi, înlocuind accesul la baza de date cu un obiect fals, care ține un jurnal al apelurilor.
Certificat de formator autorizatMinisterul Muncii și Ministerul Educației · 2022
Din 2020 construiește Academia Programatorilor, iar din 2026 și JoburiIT.ro. Exercițiile de aici sunt gândite ca la job: date concrete, cerințe clare și soluții pe care le poți explica la un interviu de Testare automată.
Învață Testare automată de la zero, cu exerciții la fiecare lecție
Curs Test Automation (Playwright și Selenium): lecții scurte, fiecare cu un exercițiu verificat automat, direct în browser. Primele 20 lecții sunt gratuite.