Ce dimensiuni garantează standardul C pentru char, short, int, long și long long?
Răspuns scurt: Standardul nu fixează dimensiuni exacte, ci minime: char are cel puțin 8 biți, short și int cel puțin 16, long cel puțin 32, long long cel puțin 64, iar sizeof(char) == 1 mereu.
Standardul C impune intervale minime de valori (în limits.h) și o ordine: sizeof(char) <= sizeof(short) <= sizeof(int) <= sizeof(long) <= sizeof(long long). Concret:
char: cel puțin 8 biți (CHAR_BIT >= 8), iarsizeof(char)este 1 prin definițieshortșiint: cel puțin 16 bițilong: cel puțin 32 de bițilong long(din C99): cel puțin 64 de biți
Restul depinde de platformă și de modelul de date. Pe Linux și macOS pe 64 de biți (modelul LP64) int are 32 de biți, iar long și pointerii 64. Pe Windows pe 64 de biți (modelul LLP64) long rămâne pe 32 de biți și doar long long și pointerii au 64. Pe multe microcontrolere pe 8 sau 16 biți int are 16 biți, deci int x = 40000; nu încape.
#include <stdio.h>
#include <limits.h>
int main(void) {
printf("int: %zu octeti, max %d\n", sizeof(int), INT_MAX);
printf("long: %zu octeti\n", sizeof(long));
return 0;
}Consecința practică: dacă ai nevoie de o lățime exactă (protocoale, registre, fișiere binare), folosești tipurile din stdint.h, cum ar fi int32_t sau uint8_t, nu presupui că long are 64 de biți. Codul care memorează un pointer într-un long funcționează pe Linux și se strică pe Windows.
Ce urmărește intervievatorul: Verifică dacă știi diferența dintre ce garantează standardul și ce face compilatorul tău. Greșeala tipică: „int are 4 octeți” spus ca regulă universală.
