Plan de test fără testare de regresie după reparații
Un plan pentru o versiune care conține reparații, dar care bifează doar testarea funcțională a noilor funcții, uită să verifice dacă reparațiile au stricat ce mergea. Include în plan regresia (și smoke test-ul) pentru fiecare versiune cu modificări în cod existent.
Explicat de Tudor Andrei Dumitrescu, Senior Software Developer, fondatorul Academiei ProgramatorilorActualizat la
Ce înseamnă
Tipurile de testare din plan spun ce fel de verificări se fac: funcțională, regresie, smoke, explorare, accesibilitate, performanță. Pentru o versiune de mentenanță (de exemplu 1.4.1, care repară bug-ul reducerii din coș), planul se concentrează des doar pe reparație: retestarea bug-ului și câteva cazuri funcționale.
Orice modificare de cod poate strica alte zone, mai ales zonele care folosesc același cod (totalul coșului e folosit și la transport, la checkout, în emailuri). Dacă regresia nu e în plan, nu are nici timp alocat, nici cazuri alese, deci nu se face.
Un plan bun pentru o versiune cu reparații conține:
- smoke test pe build;
- retestarea bug-urilor reparate;
- regresia pe zonele afectate și pe funcțiile critice.
De ce apare: cauzele frecvente
1Doar testare funcțională
Versiunea 1.4.1 (reparație la totalul coșului)
Tipuri de testare: funcționalTipuri de testare: funcțional, regresie, smokeReparația atinge calculul totalului, folosit în mai multe locuri. Fără regresie, efectele secundare rămân netestate.
2Regresia lăsată „dacă rămâne timp”
Abordare: retestăm BUG-1; regresia, dacă rămâne timpAbordare: retestăm BUG-1, apoi regresie pe Coș și Checkout (2 ore planificate)Ce nu are timp planificat nu se face. Regresia trebuie să aibă loc în calendar.
Corectează greșeala, direct în pagină
Planul pentru versiunea 1.4.1 (repară reducerea scăzută de două ori din coș) are bifat doar tipul de testare „funcțional”. Bifează tipurile care lipsesc pentru o versiune cu reparații: regresia (efectele reparației în alte zone) și smoke test-ul pe build.
Indiciu
Tipurile de testare se bifează ca etichete în secțiunea Tipuri de testare.
Reparația
Bifează tipurile de testare care lipsesc.
1. În secțiunea Tipuri de testare, bifează regresie și smoke, pe lângă funcțional.
De ce merge
Reparația atinge calculul totalului, iar totalul se folosește la transport, la checkout și în confirmarea comenzii. Doar retestarea lui BUG-1 confirmă reparația, nu și că restul a rămas în regulă.
Cu regresia bifată, planul îi dă timp și loc în abordare, iar smoke test-ul verifică întâi că build-ul 1.4.1 merită testat în detaliu.
Alte forme ale mesajului
Regression testing missing in test planTypes of testing in test planMaintenance release testing
Cum o eviți pe viitor
- La orice versiune cu modificări în cod existent, bifează regresia în plan.
- Notează ce zone sunt atinse de modificare și alege suita de regresie pentru ele.
- Alocă timp pentru regresie în calendar, nu „la final”.
- Adaugă smoke test-ul ca prim pas pe fiecare build.
- Revizuiește tipurile de testare la fiecare plan, nu le copia din planul anterior.
Întrebări frecvente
Pentru o reparație de o linie chiar am nevoie de regresie?
De o regresie scurtă și țintită, da. Reparațiile mici strică des lucruri vecine, iar o regresie pe zona afectată durează puțin față de costul unui bug în producție.
Unde se oprește regresia?
Nu există un punct fix: o alegi pe risc (zona modificată, funcțiile critice, zonele cu bug-uri în trecut). Ce nu intră se scrie ca risc rămas.
Greșeli înrudite
Regresie sărită după o reparație Dacă după o reparație verifici doar bug-ul reparat, nu observi ce a stricat modificarea în jur, iar regresia ajunge la clienți. După retestare, rulează și cazurile din zonele afectate (același calcul, aceeași pagină) și raportează separat orice problemă nouă. Regresie fără prioritizare pe risc (totul sau nimic) Când ai doar câteva ore pentru regresie, nu poți rula toate cele 500 de cazuri, iar a le alege la întâmplare lasă descoperite exact zonele riscante. Prioritizează pe risc: întâi zona modificată și ce depinde de ea, apoi funcțiile critice pentru afacere, apoi restul. Retestare confundată cu testarea de regresie Retestarea (confirmation testing) verifică bug-ul reparat, cu pașii lui. Regresia verifică dacă reparația sau orice altă modificare a stricat ce mergea înainte. După un fix faci amândouă: întâi retestezi bug-ul, apoi rulezi regresia în zonele din jur. Învață Testare manuală de la zero, cu exerciții la fiecare lecție
Curs Testare manuală (QA): lecții scurte, fiecare cu un exercițiu verificat automat, direct în browser. Primele 12 lecții sunt gratuite.
