...
Greșeli frecvente

Greșeli frecvente în Testare manuală, explicate

Greșelile pe care le fac cel mai des cei care învață Testare manuală, fiecare cu ce înseamnă, de ce apare, cum arată greșit și corect și cum o repari. Înveți de la zero cu Curs Testare manuală (QA): primele 12 lecții sunt gratuite.

Repară tu, direct în pagină: la fiecare greșeală ai situația care o produce, în același mediu de lucru ca în lecțiile cursului.

Pagină coordonată de Tudor Andrei Dumitrescu, Senior Software Developer, fondatorul Academiei ProgramatorilorActualizat la

  • 101greșeli
  • 9capitole
  • 43ușor
  • 53mediu
  • 5greu
Greșeli frecvente Testare manuală

Aici găsești greșelile pe care le fac cel mai des testerii la început (și nu doar ei) în testarea manuală: rapoarte de bug fără pași de reproducere sau fără rezultat așteptat vs rezultat obținut, severitate confundată cu prioritatea, cazuri de test prea generale, valori limită netestate, retestare confundată cu regresia, bug-uri închise fără verificare. Pentru fiecare afli ce înseamnă, de ce apare, cum arată varianta greșită lângă cea corectă și cum o eviți pe viitor.

Greșelile sunt grupate pe capitole, de la rapoartele de bug la cazuri de test, tehnici, execuție și plan. Caută greșeala care te interesează, citește cauzele, apoi repar-o direct în pagină, în laboratorul de testare din browser (același ca în lecțiile cursului): aplicația ShopRapid cu bug-uri plantate, cazurile de test, rapoartele de bug și planul de test.

Rapoarte de bug

Ușor Repară tu Bug raportat fără pași de reproducere Un raport de bug fără pași de reproducere spune ce s-a stricat, dar nu cum ajungi acolo, așa că programatorul nu poate reproduce problema și bug-ul se întoarce la tine. Scrie pașii numerotați, câte o acțiune pe pas, cu datele exacte folosite. Explicația completă → Ușor Repară tu Raport de bug fără rezultat așteptat vs rezultat obținut Fără rezultat așteptat și rezultat obținut, raportul nu spune de ce e un bug: programatorul vede ce face aplicația, dar nu știe ce ar fi trebuit să facă. Scrie separat ce cere specificația (cu cifre) și ce afișează efectiv aplicația. Explicația completă → Ușor Repară tu Titlu de bug vag („Nu merge căutarea”) Un titlu ca „Nu merge căutarea” nu spune unde, ce și în ce condiții, așa că bug-ul nu poate fi triat, căutat sau deosebit de altele. Scrie titlul după formula: unde + ce se întâmplă + condiția, de exemplu „Căutare: „laptop” cu litere mici nu găsește „Laptop UltraBook””. Explicația completă → Ușor Repară tu Raport de bug fără mediu de test (browser, dispozitiv, build) Fără mediu de test, programatorul încearcă pe calculatorul lui, nu vede bug-ul și îl închide ca „nu se reproduce”. Scrie mereu browserul și versiunea, sistemul sau dispozitivul, lățimea ecranului dacă e mobil și build-ul aplicației. Explicația completă → Mediu Repară tu Mai multe bug-uri într-un singur raport Când pui două probleme în același raport, una se repară, cealaltă se uită, iar raportul nu poate fi închis curat. Regula: un bug = un raport. Împarte raportul și scrie pentru fiecare problemă titlul, pașii și rezultatele ei. Explicația completă → Ușor Repară tu Raport de bug fără captură de ecran La bug-urile vizibile pe ecran (buton dezactivat, text greșit, element ieșit din pagină), o captură spune mai mult decât un paragraf și arată că problema chiar a existat. Reprodu bug-ul, fă captura exact când problema e pe ecran și atașeaz-o la raport. Explicația completă → Ușor Repară tu Titlu de bug prea lung (tot raportul scris în titlu) Un titlu care povestește tot ce ai făcut („Am adăugat în coș..., am mers..., am apăsat...”) nu se mai poate citi în lista de bug-uri. Titlul spune scurt unde și ce nu merge, sub 90 de caractere, iar pașii și cifrele merg în câmpurile lor. Explicația completă → Ușor Repară tu Bug raportat pe pagina / componenta greșită Dacă alegi greșit pagina sau componenta din raport (de exemplu „Contul meu” pentru o problemă de la autentificare), bug-ul ajunge la echipa greșită și stă netriat. Alege componenta în care apare problema, nu pe cea la care te gândeai. Explicația completă → Mediu Repară tu Rezultat așteptat scris din presupuneri, nu din cerință Dacă scrii rezultatul așteptat după cum crezi tu că ar trebui să meargă („reducerea e de 20 lei”), raportul poate fi greșit chiar dacă bug-ul e real. Calculează rezultatul așteptat din cerință (R8: 10% din subtotal) și trece referința la ea. Explicația completă → Mediu Repară tu Bug intermitent raportat fără frecvență („apare uneori”) „Apare uneori” nu spune programatorului cât de des să încerce și nici cât de grav e bug-ul. La un bug intermitent, repetă pașii de mai multe ori și scrie frecvența exactă (de exemplu „2 din 5 încercări”), plus ce ai observat diferit. Explicația completă → Ușor Repară tu Mesajul de eroare nu e copiat exact în raport „Apare o eroare” sau un mesaj repovestit din memorie nu ajută: programatorul caută în cod exact textul afișat. Copiază mesajul cuvânt cu cuvânt, între ghilimele, în rezultatul obținut și, dacă poți, atașează o captură. Explicația completă → Ușor Repară tu Raport de bug cu opinii în loc de fapte („coșul e un dezastru”) Un raport scris cu nervi („coșul e un dezastru, calculul e varză”) nu spune ce s-a întâmplat și pune programatorul în defensivă. Scrie doar fapte verificabile: ce ai făcut, ce valoare a afișat aplicația și ce trebuia să afișeze conform cerinței. Explicația completă → Ușor Repară tu Rezultat obținut fără valorile afișate („transportul e greșit”) „Transportul e greșit” spune că există o problemă, dar nu ce a afișat aplicația. Scrie în rezultatul obținut valorile exacte de pe ecran (subtotal, transport, total), ca programatorul să vadă diferența față de rezultatul așteptat fără să reproducă el bug-ul. Explicația completă → Mediu Repară tu Raport de bug care impune soluția în loc să descrie problema „Puneți min=1 pe câmpul de cantitate” e o propunere de cod, nu un raport de bug. Descrie comportamentul greșit (cantitatea −1 e acceptată și totalul devine negativ) și ce cere cerința; cum se repară decide programatorul. Explicația completă → Ușor Repară tu Rezultat așteptat identic cu rezultatul obținut (copiat) Când rezultatul așteptat și cel obținut au același text, raportul nu mai arată nicio diferență, deci nu mai arată bug-ul. Rezultatul obținut e ce ai văzut; rezultatul așteptat e ce cere cerința. Ia-l pe al doilea din specificație, nu de pe ecran. Explicația completă →

Severitate, prioritate și ciclul de viață al bug-ului

Mediu Repară tu Severitate confundată cu prioritatea Severitatea spune cât de grav e efectul bug-ului asupra aplicației, prioritatea spune cât de repede trebuie reparat. Nu merg mereu împreună: o greșeală în logo are severitate trivială, dar prioritate mare, pentru că o văd toți clienții. Explicația completă → Ușor Repară tu Toate bug-urile marcate Critice Când fiecare bug e „Critic” cu prioritate „Foarte mare”, severitatea nu mai spune nimic, iar bug-urile cu adevărat grave se pierd printre greșeli de scriere. Alege severitatea după efect: bani sau date pierdute = critic, funcție cu ocolire = major, mesaj greșit = minor, cosmetic = trivial. Explicația completă → Ușor Repară tu Bug închis fără retestare Statusul Rezolvat înseamnă doar că programatorul crede că a reparat bug-ul. Testerul trebuie să îl retesteze pe noul build, cu aceiași pași din raport, și abia apoi să îl mute din În retestare în Închis. Explicația completă → Mediu Repară tu Bug închis deși problema încă apare Dacă un bug marcat Închis se reproduce în continuare cu pașii din raport, nu îl lași așa și nu deschizi un raport nou: îl Redeschizi și scrii în rezultatul obținut pe ce build l-ai reprodus. Explicația completă → Ușor Repară tu Bug duplicat raportat din nou Un bug deja raportat, raportat a doua oară de alt tester, dublează munca la triere și împarte discuția în două locuri. Caută înainte în lista de bug-uri, iar dacă duplicatul există deja, marchează-l Duplicat și adaugă informațiile noi în raportul original. Explicația completă → Mediu Repară tu Bug cu impact pe bani marcat Minor (severitate subestimată) Un bug care permite un total negativ sau o comandă la preț greșit nu e Minor, chiar dacă pare o „simplă validare”. Severitatea se judecă după impact: bani, date pierdute, funcții esențiale. Marchează-l Critic și cu prioritate mare. Explicația completă → Ușor Repară tu Raport de bug fără severitate și prioritate Un raport fără severitate și fără prioritate nu poate fi triat: nimeni nu știe cât de grav e și când trebuie reparat, așa că rămâne la coada listei. Propune mereu o severitate (impactul) și o prioritate (urgența), chiar dacă echipa le poate schimba la triere. Explicația completă → Mediu Repară tu Bug real marcat Respins în loc de Amânat Respins înseamnă „nu e un bug” (comportament corect, nu se reproduce, cerință înțeleasă greșit). Un bug real pe care echipa decide să-l repare mai târziu se marchează Amânat, ca să rămână în evidență. Altfel se pierde și nimeni nu-l mai repară. Explicația completă → Mediu Repară tu Comportament corect raportat ca bug (fals pozitiv) Dacă raportezi ca bug ceva ce aplicația face exact cum spune cerința (transport 15 lei la 199 lei, când R9 dă transport gratuit de la 200 lei), raportul e un fals pozitiv. Verifică cerința înainte să raportezi, iar dacă ai greșit, retrage raportul (Respins) cu motivul. Explicația completă → Mediu Repară tu Bug redeschis pentru o problemă nouă, diferită de cea raportată Redeschizi un bug doar dacă problema raportată încă apare. Dacă la retestare găsești altă problemă, chiar în aceeași pagină, închizi bug-ul reparat și deschizi un raport nou pentru problema nouă, cu pașii ei. Explicația completă → Ușor Repară tu Bug semnalat doar pe chat, fără tichet Un mesaj pe Slack sau Teams („vezi că la cantitatea 0 produsul rămâne în coș”) nu e un raport de bug: se pierde în conversație, nu are pași, severitate sau status și nimeni nu-l urmărește. Deschide tichet în sistemul de bug-uri, chiar dacă ai anunțat și pe chat. Explicația completă → Mediu Repară tu Severitate stabilită după efortul de reparare („e o linie de cod, deci Minor”) Severitatea spune cât de grav e efectul bug-ului pentru utilizator și pentru afacere, nu cât durează reparația. Un calcul greșit al totalului e Critic chiar dacă se repară într-un minut, iar o greșeală de scriere rămâne Trivială chiar dacă durează mult. Explicația completă →

Cazuri de test

Ușor Repară tu Caz de test prea general („Testează login-ul”) Un caz de test ca „Testează login-ul” nu spune ce date folosești, ce pași faci și ce trebuie să vezi, așa că doi testeri îl execută diferit și niciunul nu poate decide clar Pass sau Fail. Scrie un singur scenariu concret: precondiții, date de test, pași numerotați și rezultatul așteptat verificabil. Explicația completă → Ușor Repară tu Caz de test fără rezultat așteptat Fără rezultat așteptat, cazul de test e doar o listă de pași: îi execuți, vezi ceva pe ecran și nu ai cu ce compara, deci nu poți spune Pass sau Fail. Scrie dinainte, din cerință, ce valori și ce mesaje trebuie să apară. Explicația completă → Ușor Repară tu Caz de test fără precondiții Fără precondiții, cazul de test pornește dintr-o stare necunoscută: un tester e deja autentificat, altul are produse uitate în coș, iar rezultatele diferă. Scrie ce trebuie să fie adevărat înainte de pasul 1: contul, autentificarea, conținutul coșului, datele existente. Explicația completă → Ușor Repară tu Caz de test fără date de test concrete („date valide”) „Completează formularul cu date valide” lasă fiecare tester să aleagă alte valori, deci testul nu e repetabil și bug-urile legate de anumite valori scapă. Scrie în câmpul Date de test valorile exacte pentru fiecare câmp și folosește-le în pași. Explicația completă → Mediu Repară tu Doar teste pozitive (doar „happy path”) Dacă testezi doar drumul fericit (date corecte, pași în ordinea normală), afli doar că aplicația merge când utilizatorul nu greșește niciodată. Adaugă cazuri negative: parolă greșită, email inexistent, câmpuri goale, valori în afara limitelor, fiecare cu mesajul așteptat. Explicația completă → Mediu Repară tu Caz de test care verifică prea multe lucruri deodată Un caz „Coș complet” care verifică în același timp cantitatea, reducerea și transportul pică fără să spună ce anume s-a stricat și nu se poate lega clar de cerințe. Împarte-l în cazuri mici, câte unul pe regulă, fiecare cu rezultatul lui așteptat. Explicația completă → Mediu Repară tu Caz de test dependent de alt caz („după TC1”) Un caz cu precondiția „TC1 a fost executat” nu poate fi rulat singur, în altă ordine sau de alt tester, iar dacă TC1 pică, pică și el fără motiv. Scrie în precondiții starea de care ai nevoie (coșul cu produsul X, utilizatorul autentificat), nu alt caz de test. Explicația completă → Ușor Repară tu Cazuri de test duplicate în aceeași suită Două cazuri cu titluri diferite, dar cu aceiași pași și aceleași date, verifică același lucru de două ori: costă timp la fiecare execuție și umflă raportul. Compară datele și rezultatul așteptat, păstrează un singur caz și șterge duplicatul. Explicația completă → Mediu Repară tu Date de test care nu există pe mediul de test Dacă un caz folosește un cont sau un produs care nu există pe mediul de test (copiat din alt proiect sau de pe alt mediu), pică din cauza datelor, nu a aplicației, și apare un fals Fail. Folosește date care există pe mediu (contul de test documentat) și verifică-le înainte de execuție. Explicația completă → Ușor Repară tu Rezultat așteptat vag („funcționează corect”) „Reducerea funcționează corect” nu e un rezultat așteptat: nu ai cu ce să compari, așa că un total greșit poate trece drept Pass. Scrie valorile concrete (Reducere −24,90 lei, Total 224,10 lei), calculate din cerință, și compară-le cu ce afișează aplicația. Explicația completă → Ușor Repară tu Cazuri de test neorganizate în suite O listă lungă de cazuri fără suite nu se poate rula pe zone (doar coșul, doar login-ul) și nici împărți între testeri. Grupează cazurile în suite după funcționalitate (Autentificare, Coș, Checkout), ca să poți alege rapid ce rulezi la smoke, la retestare sau la regresie. Explicația completă → Ușor Repară tu Pas de test cu mai multe acțiuni deodată Un pas ca „Adaugă căștile în coș, deschide coșul, aplică REDUCERE10 și verifică totalul” ascunde patru acțiuni. Când cazul pică, nu știi la care s-a stricat. Scrie câte o acțiune pe pas, cu verificarea la pasul la care se poate face. Explicația completă → Ușor Repară tu Titlu de caz de test care nu spune ce verifică („Login 2”) Un titlu ca „Login 2” sau „Test coș” nu spune ce verifică cazul, așa că în raportul de execuție un Fail nu înseamnă nimic fără să deschizi cazul. Scrie titlul ca o propoziție cu condiția și rezultatul: „Login cu parolă greșită afișează mesaj de eroare”. Explicația completă → Mediu Repară tu Caz de test fără cerință asociată (caz orfan) Un caz de test fără cerință asociată nu apare în matricea de trasabilitate, așa că acoperirea pare mai mică decât e, iar la schimbarea unei cerințe nu știi ce cazuri trebuie actualizate. Leagă fiecare caz de cerința (sau criteriul de acceptare) pe care îl verifică. Explicația completă →

Valori limită și clase de echivalență

Mediu Repară tu Lipsa testării valorilor limită Dacă testezi un interval doar cu o valoare din mijloc (vârsta 30 pentru 18–99), ratezi exact locul unde greșesc cel mai des programatorii: limitele. Testează valorile de la granițe și imediat lângă ele: 17, 18, 99, 100. Explicația completă → Mediu Repară tu Testată doar limita de jos, nu și cea de sus Un interval are două capete: dacă verifici doar 999 și 1.000 la o sumă între 1.000 și 50.000 lei, maximul rămâne netestat și bug-ul de acolo ajunge la clienți. Testează ambele limite: 999, 1.000, 50.000 și 50.001. Explicația completă → Mediu Repară tu Testat doar cu date valide (clase invalide uitate) Clasele de echivalență au și partea invalidă: email fără @, câmp gol, două @. Dacă încerci doar emailuri corecte, nu afli niciodată că aplicația acceptă și adrese greșite. Alege câte o valoare reprezentativă din fiecare clasă invalidă și verifică dacă e respinsă. Explicația completă → Mediu Repară tu Testat lângă limită, dar nu exact pe ea (199 și 249 lei în loc de 200) Pentru „transport gratuit de la 200 lei inclusiv”, cazurile cu 199 și 249 lei trec și dacă programatorul a scris `> 200` în loc de `>= 200`. Valoarea decisivă e exact limita: un coș de 200 lei. Explicația completă → Ușor Repară tu Uitate valorile 0 și negative la câmpurile numerice La cantitate, sumă sau vârstă, 0 și numerele negative sunt clase invalide pe care testerii le sar des, iar aplicația le acceptă: produs cu 0 bucăți rămas în coș, total negativ. Încearcă mereu 0, -1 și o valoare zecimală în orice câmp numeric. Explicația completă → Mediu Repară tu Prea multe cazuri pentru aceeași clasă de echivalență Vârstele 25, 30, 40 și 50 sunt toate în clasa validă 18–99: aplicația le tratează la fel, deci patru cazuri dau aceeași informație. Păstrează un reprezentant pentru fiecare clasă și folosește timpul economisit pentru clasele invalide (sub 18, peste 99). Explicația completă → Greu Repară tu Mai multe valori invalide în același caz de test Dacă un caz trimite deodată un email invalid și o parolă prea scurtă, formularul e respins oricum, din cauza unuia dintre ele, și nu afli dacă celălalt e validat corect. Pune o singură valoare invalidă pe caz, iar restul câmpurilor valide. Explicația completă → Mediu Repară tu Câmp de text netestat cu valori foarte lungi („Eroare 500”) Un câmp de nume testat doar cu „Ion Pop” poate ascunde o eroare de server la 51+ caractere: aplicația nu validează lungimea și baza de date respinge valoarea. Testează câmpurile de text și peste lungimea maximă, iar o „Eroare 500” e mereu un bug. Explicația completă → Mediu Repară tu Testat doar un format valid (07..., dar nu și +407...) Când cerința acceptă mai multe formate valide (telefon 07xxxxxxxx și +407xxxxxxxx), fiecare format e o clasă validă separată. Dacă testezi doar unul, un bug la celălalt ajunge la clienți. Scrie câte un caz pentru fiecare format acceptat. Explicația completă → Greu Repară tu Tabel de decizie cu combinații de condiții netestate Dacă testezi doar „ambele condiții da” și „ambele nu”, ratezi combinațiile mixte (prag atins fără cod, cod fără prag), unde apar des bug-urile. Un tabel de decizie cu n condiții are 2ⁿ reguli: completează acțiunile pentru fiecare regulă și testează-le pe toate. Explicația completă → Greu Repară tu Tranziții de stare invalide netestate (doar drumul fericit) Dacă testezi doar drumul normal al unei comenzi (plasată → plătită → expediată → livrată), nu afli dacă aplicația permite tranziții care n-ar trebui să existe, de exemplu anularea unei comenzi livrate. Scrie cazuri și pentru tranzițiile invalide: aplicația trebuie să le refuze. Explicația completă → Ușor Repară tu Câmpuri obligatorii netestate goale (formular trimis necompletat) Valoarea goală e o clasă de echivalență separată, nu doar „o valoare invalidă oarecare”, și e prima pe care o încearcă utilizatorii grăbiți. Trimite formularul cu fiecare câmp obligatoriu gol, pe rând, și verifică mesajul de lângă câmpul respectiv. Explicația completă → Mediu Repară tu Limitele de lungime ale textului netestate (parola de 7 și 8 caractere) Valorile limită nu sunt doar pentru numere: o regulă ca „parola are minimum 8 caractere” are limitele 7 (respinsă) și 8 (acceptată). Testează exact lungimea minimă, minimă − 1, maximă și maximă + 1, numărând caracterele. Explicația completă → Ușor Repară tu Litere netestate în câmpurile numerice (cod poștal „40A001”) Un câmp care cere doar cifre (cod poștal, telefon, CNP) trebuie testat și cu litere amestecate printre cifre, nu doar cu lungimi greșite. „40A001” are 6 caractere, deci trece de o validare care verifică doar lungimea. Încearcă și litere, spații și semne. Explicația completă → Ușor Repară tu Valori zecimale netestate la câmpuri de numere întregi (vârsta 18,5) Când cerința spune „număr întreg” (vârsta, cantitatea), valorile cu zecimale sunt o clasă invalidă proprie, separată de „prea mic” și „prea mare”. Încearcă 18,5 și 1.5, cu virgulă și cu punct, și verifică mesajul și ce se salvează. Explicația completă → Ușor Repară tu Spații la început sau la sfârșit netestate („ana@exemplu.ro ”) Utilizatorii lipesc des emailul cu un spațiu la final sau la început, iar telefonul îl completează automat cu spațiu. Testează valorile cu spații la capete: aplicația trebuie fie să le elimine, fie să afișeze un mesaj clar, nu „Nu există cont” pentru un email corect. Explicația completă → Ușor Repară tu Diacritice și caractere speciale netestate în nume („Ștefan”, „O'Brien”) Numele reale au diacritice (Ștefan, Țurcanu), apostrofuri (O'Brien) și cratime (Popescu-Ionescu). Dacă testezi doar cu „Ion Pop”, nu afli că unele nume sunt respinse, salvate cu semne ciudate sau strică pagina. Testează câmpurile de text cu astfel de valori. Explicația completă → Mediu Repară tu Testare exhaustivă încercată (toate combinațiile, fără tehnici) Încercarea de a testa toate combinațiile (fiecare browser cu fiecare plată, fiecare livrare și fiecare valoare) nu se termină niciodată și lasă netestate zonele riscante. Folosește tehnici care aleg puține cazuri reprezentative: clase de echivalență, valori limită, pairwise, prioritizare pe risc. Explicația completă →

Execuție, retestare și regresie

Ușor Repară tu Retestare confundată cu testarea de regresie Retestarea (confirmation testing) verifică bug-ul reparat, cu pașii lui. Regresia verifică dacă reparația sau orice altă modificare a stricat ce mergea înainte. După un fix faci amândouă: întâi retestezi bug-ul, apoi rulezi regresia în zonele din jur. Explicația completă → Mediu Repară tu Regresie sărită după o reparație Dacă după o reparație verifici doar bug-ul reparat, nu observi ce a stricat modificarea în jur, iar regresia ajunge la clienți. După retestare, rulează și cazurile din zonele afectate (același calcul, aceeași pagină) și raportează separat orice problemă nouă. Explicația completă → Ușor Repară tu Caz de test marcat Pass fără să fie executat Un caz marcat Pass din obișnuință sau pentru că „a mers data trecută” ascunde bug-uri și face raportul de test mincinos. Execută fiecare caz pe build-ul curent, compară cu rezultatul așteptat și abia apoi alege statusul; dacă diferă, e Fail, cu rezultatul obținut. Explicația completă → Ușor Repară tu Caz marcat Fail fără rezultat obținut și fără bug raportat Un Fail fără rezultat obținut spune doar „ceva n-a mers”: nimeni nu știe ce, iar dacă nu există nici raport de bug, problema nu ajunge la programatori. Scrie la caz ce ai văzut exact și raportează bug-ul, cu pașii luați din caz. Explicația completă → Mediu Repară tu Caz marcat Fail în loc de Blocked Fail înseamnă că ai executat cazul și rezultatul a fost greșit; Blocked înseamnă că nu l-ai putut executa deloc, din cauza altui bug sau a mediului. Un caz care nu poate ajunge la pasul lui de verificare se marchează Blocked, cu motivul, nu Fail. Explicația completă → Ușor Repară tu Testare detaliată începută fără smoke test pe build-ul nou Dacă începi direct cazurile detaliate pe un build nou, poți pierde ore până observi că o funcție de bază (plasarea comenzii) nu merge deloc. Rulează întâi un smoke test scurt pe funcțiile esențiale și oprește-te dacă ceva critic pică. Explicația completă → Ușor Repară tu Cazuri lăsate Neexecutat la finalul rundei de testare Un raport de execuție cu cazuri rămase „Neexecutat” spune că nu știi dacă acele funcții merg, iar un bug poate sta exact acolo. Execută toate cazurile planificate sau marchează clar de ce n-au rulat (Blocked, cu motiv), iar la cele picate scrie rezultatul obținut. Explicația completă → Mediu Repară tu Test executat pe date rămase de la testul anterior Dacă rulezi un caz fără să pregătești precondițiile (coșul încă are produsele de la testul anterior), rezultatul diferă de cel așteptat și marchezi Fail pentru o problemă care nu există. Adu întâi aplicația în starea din precondiții, apoi execută. Explicația completă → Mediu Repară tu Verificat doar că apare o eroare, nu și textul ei La un test negativ nu ajunge să vezi „un mesaj de eroare”: mesajul poate fi greșit sau înșelător („Nu există niciun cont” la o parolă greșită). Scrie în rezultatul așteptat textul exact din cerință și compară-l cuvânt cu cuvânt cu ce afișează aplicația. Explicația completă → Greu Repară tu Regresie fără prioritizare pe risc (totul sau nimic) Când ai doar câteva ore pentru regresie, nu poți rula toate cele 500 de cazuri, iar a le alege la întâmplare lasă descoperite exact zonele riscante. Prioritizează pe risc: întâi zona modificată și ce depinde de ea, apoi funcțiile critice pentru afacere, apoi restul. Explicația completă → Ușor Repară tu Bug observat în afara cazului de test, dar neraportat („nu era în caz”) Dacă în timp ce execuți un caz vezi altă problemă (de exemplu transportul greșit când verificai adăugarea în coș), cazul tău poate fi Pass, dar problema trebuie raportată. Marchezi cazul după rezultatul lui și deschizi un raport separat pentru ce ai observat. Explicația completă → Ușor Repară tu Testare pe producție în loc de mediul de test Un test făcut din greșeală pe site-ul live (producție) creează comenzi, emailuri și plăți reale, care ajung la clienți, la depozit și în rapoarte. Testează doar pe mediul de test (staging, QA), cu date de test, și verifică adresa și versiunea înainte să începi. Explicația completă → Mediu Repară tu Date personale reale folosite la testare (emailuri și telefoane ale clienților) Copierea datelor reale ale clienților pe mediul de test sau folosirea emailurilor și telefoanelor lor în teste expune date personale și poate trimite mesaje unor oameni reali. Folosește date de test fictive (exemplu.ro, numere de test) sau date reale anonimizate. Explicația completă →

Cerințe, trasabilitate și plan de test

Mediu Repară tu Cerințe fără niciun caz de test (trasabilitate lipsă) Dacă nu legi cazurile de test de cerințe, unele cerințe rămân netestate fără ca nimeni să observe. Folosește matricea de trasabilitate: fiecare cerință trebuie acoperită de cel puțin un caz, iar golurile se completează cu cazuri noi. Explicația completă → Mediu Repară tu Plan de test fără criterii de ieșire Fără criterii de ieșire, testarea se termină când se termină timpul, iar decizia de lansare devine o părere. Scrie dinainte, măsurabil, când e gata testarea: de exemplu toate cazurile cu prioritate mare executate și niciun bug critic sau blocant deschis. Explicația completă → Mediu Repară tu Plan de test fără analiza riscurilor Un plan fără riscuri tratează toate funcțiile la fel, iar când timpul e scurt nu știi ce să testezi întâi. Scrie riscurile produsului (bani calculați greșit, comenzi imposibile), notează probabilitatea și impactul și testează întâi ce are nivelul cel mai mare. Explicația completă → Ușor Repară tu Plan de test fără secțiunea „În afara scopului” Dacă planul spune doar ce testezi, fiecare om își imaginează altceva despre ce nu testezi, iar la final apar surprize („credeam că ați testat și plata cu cardul”). Scrie explicit ce rămâne în afara scopului și, pe scurt, de ce. Explicația completă → Mediu Repară tu Plan de test fără criterii de intrare Fără criterii de intrare, testarea începe pe un build neinstalat complet, cu date lipsă sau cu funcții încă nefinalizate, iar primele zile se pierd pe probleme de mediu. Scrie în plan condițiile minime: build instalat pe mediul de test, smoke test trecut, date de test pregătite. Explicația completă → Mediu Repară tu Plan de test fără testare de regresie după reparații Un plan pentru o versiune care conține reparații, dar care bifează doar testarea funcțională a noilor funcții, uită să verifice dacă reparațiile au stricat ce mergea. Include în plan regresia (și smoke test-ul) pentru fiecare versiune cu modificări în cod existent. Explicația completă → Mediu Repară tu Cerință ambiguă testată fără clarificare Dacă o cerință spune „transport gratuit pentru comenzi mari” și tu alegi singur ce înseamnă „mari”, testele și bug-urile tale se bazează pe o presupunere. Când cerința e neclară, întreabă product owner-ul sau analistul înainte să scrii cazurile și notează răspunsul. Explicația completă → Mediu Repară tu Cerință acoperită doar de un caz pozitiv (acoperire 100% înșelătoare) Matricea de trasabilitate arată cerința „acoperită” dacă are măcar un caz legat, chiar dacă acel caz verifică doar o valoare validă. O cerință ca „cantitate 1–10” are nevoie și de limite și de valori invalide (0, 1, 10, 11). Acoperirea măsoară legături, nu calitatea testelor. Explicația completă → Mediu Repară tu Criterii de ieșire nemăsurabile („testăm până e suficient”) „Aplicația e testată suficient” sau „nu mai sunt bug-uri importante” nu pot fi verificate, așa că nimeni nu știe când se termină testarea. Scrie criterii de ieșire măsurabile: procentul de cazuri executate, zero bug-uri critice deschise, toate cerințele cu prioritate mare acoperite. Explicația completă → Mediu Repară tu Riscuri evaluate toate la fel (probabilitate și impact „medie” peste tot) Dacă toate riscurile din plan au probabilitate și impact „medie”, analiza nu mai ajută la nicio decizie: nu știi ce testezi primul și ce poate aștepta. Evaluează fiecare risc separat: un calcul greșit al plății are impact mare, o greșeală de scriere impact mic. Explicația completă → Ușor Repară tu Plan de test fără mediul de testare (browsere, dispozitive, build, date) Un plan de test care nu spune pe ce browsere, dispozitive, build și date de test se testează lasă fiecare tester să aleagă altceva, iar rezultatele nu se pot compara. Completează secțiunea de mediu: browserele și versiunile, dispozitivele, adresa mediului, build-ul și conturile de test. Explicația completă →

Mobil și accesibilitate

Ușor Repară tu Testat doar pe desktop, nu și pe mobil Multe bug-uri apar doar pe ecran îngust: butoane ieșite din pagină, texte tăiate, meniuri care nu se deschid. Dacă cerința spune că aplicația se folosește pe telefon, testează paginile importante și la lățime de telefon (de exemplu 375 px) și scrie dispozitivul în raport. Explicația completă → Mediu Repară tu Accesibilitatea ignorată (câmpuri și butoane fără etichetă) Un buton doar cu iconiță, fără text sau nume accesibil, e citit de cititorul de ecran ca „buton” și nimic altceva, iar utilizatorul nevăzător nu știe ce face. Verifică cu un inspector de accesibilitate că fiecare câmp și buton are o etichetă și raportează lipsurile. Explicația completă → Mediu Repară tu Testat într-un singur browser (doar Chrome) Dacă testezi doar în Chrome pe Windows, bug-urile care apar în Safari, Firefox sau pe telefon ajung direct la clienți. Scrie în plan browserele și dispozitivele pe care le folosesc utilizatorii reali și rulează măcar cazurile esențiale pe fiecare. Explicația completă → Mediu Repară tu Navigarea doar cu tastatura netestată Un formular care merge perfect cu mouse-ul poate fi imposibil de folosit doar cu tastatura: ordinea Tab e haotică, focusul nu se vede sau Enter nu trimite. Parcurge fiecare formular doar cu Tab, Shift+Tab, Enter și Space și verifică ordinea, focusul vizibil și că nu rămâi blocat. Explicația completă → Mediu Repară tu Întreruperile netestate pe mobil (apel, rotire, rețea, fundal) Pe telefon, utilizatorul e întrerupt des: un apel în mijlocul plății, ecranul rotit, rețeaua pierdută, aplicația trimisă în fundal. Dacă testezi doar fluxul liniștit, nu afli dacă datele se pierd sau plata se dublează. Adaugă în checklist-ul de mobil scenariile de întrerupere. Explicația completă → Mediu Repară tu Testat pe mobil doar în emulator (DevTools), nu și pe un telefon real Modul responsive din DevTools micșorează fereastra browserului de pe desktop, dar nu arată tastatura reală, performanța, gesturile sau diferențele browserului de pe telefon. Folosește emulatorul pentru verificări rapide și un telefon real pentru fluxurile importante. Explicația completă →

Explorare, smoke și ghicirea erorilor

Mediu Repară tu Testare exploratorie fără charter (obiectiv și timp) „Explorez puțin aplicația” fără obiectiv, fără limită de timp și fără notițe duce la clicuri la întâmplare și la rezultate pe care nu le poți raporta. Pornește fiecare sesiune de la un charter: ce explorezi, cu ce resurse, ce cauți, cât timp, și notează tot ce încerci. Explicația completă → Ușor Repară tu Linkuri netestate (linkul duce la pagina 404) Linkurile secundare („Ai uitat parola?”, termeni, contact) sunt rar incluse în cazuri, așa că un link stricat care duce la 404 ajunge în producție. La fiecare pagină testată, apasă și linkurile ei și verifică pagina la care ajungi, apoi raportează orice 404. Explicația completă → Ușor Repară tu Greșeli de scriere neraportate („nu e bug, e doar un text”) O greșeală de scriere pe un buton („Salveză modificările”) pare prea mică pentru un raport, dar e un defect real, vizibil pentru fiecare client, și scade încrederea în produs. Raporteaz-o, cu severitate Trivială și prioritatea potrivită vizibilității. Explicația completă → Mediu Repară tu Căutarea testată doar cu textul scris exact ca în aplicație Dacă testezi căutarea doar copiind numele produsului („Laptop UltraBook”), nu afli că „laptop” scris cu litere mici sau fără diacritice nu găsește nimic. Testează cum caută oamenii reali: litere mici, majuscule, fără diacritice, cuvinte parțiale. Explicația completă → Mediu Repară tu Accesul direct prin adresă (URL) netestat („/admin”, „/comanda-plasata”) Testerii navighează doar prin meniuri și butoane, dar oricine poate scrie o adresă direct în bara browserului. Încearcă paginile protejate și paginile de final de flux (/admin, /cont, /comanda-plasata) fără să treci prin pașii normali: trebuie să vezi autentificarea sau 404, nu date. Explicația completă →

API și baza de date

Mediu Repară tu 401 Unauthorized confundat cu 403 Forbidden 401 înseamnă că serverul nu știe cine ești (lipsește tokenul sau e invalid/expirat); 403 înseamnă că știe cine ești, dar nu ai voie. Un test API care acceptă oricare dintre ele nu prinde bug-uri de autorizare. Scrie în rezultatul așteptat codul exact pentru fiecare situație. Explicația completă → Mediu Repară tu Verificat doar status 200 la API, nu și corpul răspunsului Un răspuns 200 OK spune doar că cererea a fost procesată, nu că datele sunt corecte: corpul poate avea prețul greșit, un câmp lipsă sau o listă goală. Verifică în fiecare test și corpul: câmpurile obligatorii, tipurile și valorile așteptate. Explicația completă → Greu Repară tu Verificat doar interfața, nu și ce s-a salvat în baza de date Mesajul „Comandă plasată” pe ecran nu garantează că în baza de date comanda are totalul corect, liniile de produs și stocul scăzut. Când ai acces, verifică după testele importante și datele salvate, cu un SELECT pe tabelele implicate. Explicația completă → Mediu Repară tu Metode HTTP nepermise netestate (405 Method Not Allowed) Dacă testezi un endpoint doar cu metoda documentată (GET), nu afli dacă PUT, PATCH sau DELETE sunt acceptate din greșeală. Trimite și metodele nepermise: răspunsul corect e 405 Method Not Allowed, iar datele rămân neschimbate. Explicația completă → Mediu Repară tu Cereri cu JSON invalid sau câmpuri lipsă netestate (400 Bad Request) Testele API care trimit doar corpuri JSON corecte nu verifică ce face serverul cu datele greșite. Trimite intenționat JSON stricat, câmpuri obligatorii lipsă și tipuri greșite: răspunsul corect e 400 Bad Request (sau 422) cu un mesaj clar, nu 500 și nici 201. Explicația completă → Mediu Repară tu Tipurile din răspunsul JSON neverificate („249” text în loc de 249 număr) `"pret": "249"` și `"pret": 249` arată la fel la o privire rapidă, dar primul e text, al doilea număr. Dacă verifici doar valoarea, nu vezi diferența, iar aplicația care folosește API-ul poate calcula greșit. Verifică și tipul fiecărui câmp, după documentație sau schemă. Explicația completă → Mediu Repară tu 500 Internal Server Error acceptat ca răspuns corect la date invalide Când trimiți date invalide, serverul trebuie să le respingă controlat, cu un cod 4xx (400, 422) și un mesaj clar. Un 500 Internal Server Error înseamnă că a căzut ceva pe server; nu e „cererea respinsă”, ci un bug. Scrie în rezultatul așteptat codul exact. Explicația completă →

Erori explicate la alte tehnologii

← Toate erorile explicate

Tudor Andrei Dumitrescu
Cine coordonează paginile

Tudor Andrei Dumitrescu

Senior Software Developer · fondatorul Academiei Programatorilor

LinkedIn
  1. 2019 Junior JavaCognizant Softvision
  2. 2021 Mid JavaCognizant Softvision
  3. 2022 Team LeaderEndava
  4. 2023 Senior Software DeveloperUniCredit
  5. Acum Senior Software DeveloperHCLTech
Certificat de absolvire Instructor / Preparator formare, Tudor Andrei Dumitrescu
Certificat de formator autorizatMinisterul Muncii și Ministerul Educației · 2022
Certificat de absolvire Instructor / Preparator formare, Tudor Andrei Dumitrescu

Certificat de formator autorizat · Ministerul Muncii și Ministerul Educației · 2022

Din 2020 construiește Academia Programatorilor, iar din 2026 și JoburiIT.ro. Fiecare eroare de aici a fost reprodusă în editorul nostru: codul greșit chiar dă mesajul din titlu, iar reparația chiar funcționează.

Învață Testare manuală de la zero, cu exerciții la fiecare lecție

Curs Testare manuală (QA): lecții scurte, fiecare cu un exercițiu verificat automat, direct în browser. Primele 12 lecții sunt gratuite.