Retrospectivă care caută vinovați („Mihai a stricat build-ul”)
Bilețelele numesc oameni („Mihai a stricat build-ul”), iar discuția devine despre cine a greșit, nu despre de ce a fost posibil. Rescrie problema ca problemă de proces („un merge a stricat build-ul fără să ruleze testele”) și caută o acțiune care o previne pentru oricine.
Explicat de Tudor Andrei Dumitrescu, Senior Software Developer, fondatorul Academiei ProgramatorilorActualizat la
Ce înseamnă
Retrospectiva funcționează doar dacă oamenii vorbesc deschis despre ce n-a mers. Când bilețelele devin acuzații, cei vizați se apără, ceilalți tac ca să nu fie următorii, iar problemele reale ajung ascunse. Multe echipe pornesc de la ideea (cunoscută ca „Prime Directive” a retrospectivelor) că fiecare a făcut tot ce a putut, cu ce știa și cu ce avea la îndemână.
Aproape orice greșeală individuală are o cauză de proces: build-ul a putut fi stricat pentru că testele nu rulau înainte de merge; datele au fost șterse pentru că scriptul nu cerea confirmare. Dacă rezolvi doar „Mihai să fie mai atent”, următorul coleg face aceeași greșeală.
Întrebarea utilă e „ce a făcut posibilă greșeala?”, nu „cine a făcut-o?”. Metoda celor 5 de ce ajută: întrebi „de ce?” de câteva ori, până ajungi la ceva ce poți schimba în proces sau în unelte.
De ce apare: cauzele frecvente
1Problema scrisă ca acuzație
Ce putem îmbunătăți: Mihai a stricat build-ul de două ori
Acțiune: Mihai să fie mai atentCe putem îmbunătăți: Un merge a stricat build-ul fără să ruleze testele
Acțiune: Testele rulează automat înainte de orice merge (@Vlad)Acțiunea corectă previne greșeala pentru oricine din echipă, nu doar pentru Mihai. Discuția rămâne despre proces, deci oamenii vorbesc deschis.
2Discuția se oprește la primul „de ce”
De ce a picat producția? Pentru că Ana a greșit configurarea.De ce a putut greși? Configurarea se face manual, fără verificare.
Acțiune: configurarea trece prin review ca orice cod.Câteva „de ce” în plus duc de la persoană la cauza de proces, care se poate repara.
Corectează greșeala, direct în pagină
În tab-ul Retrospectivă, bilețelul „Mihai a stricat build-ul de două ori” a pornit o discuție tensionată. De fapt, build-ul a picat pentru că testele nu rulau înainte de merge.
Adaugă în „Ce putem îmbunătăți” problema scrisă fără nume de persoane (despre build) și în Acțiuni o schimbare de proces, tot fără nume în text, cu un responsabil.
Indiciu
Descrie ce a făcut posibilă greșeala (merge fără teste), nu cine a făcut-o.
Reparația
În Ce putem îmbunătăți:
Un merge a stricat build-ul fără să ruleze testeleÎn Acțiuni:
Testele rulează automat în pipeline înainte de orice merge în main @VladDe ce merge
Problema e acum una de proces, pe care o poate repara oricine din echipă: merge-urile în main nu mai sunt posibile fără teste trecute. Mihai nu mai e în defensivă, iar ceilalți pot recunoaște că li s-ar fi putut întâmpla și lor. Acțiunea „Mihai să fie mai atent” n-ar fi împiedicat următorul build stricat, de la oricine ar fi venit.
Alte forme ale mesajului
Blame în retrospectivăRetrospectivă cu acuzațiiBlameless retrospective
Cum o eviți pe viitor
- Începeți retrospectiva amintind că discutați procese, nu oameni.
- Scrieți bilețelele fără nume de persoane.
- Folosiți metoda celor 5 de ce pentru problemele importante.
- Scrum Master-ul oprește discuțiile care devin personale și le readuce la proces.
- Când cineva aduce o greșeală proprie, mulțumiți-i: deschiderea e ce face retrospectiva utilă.
Întrebări frecvente
Dar dacă cineva chiar greșește des?
Discuția despre performanța unui om nu are loc în retrospectivă, în fața echipei. O are, între patru ochi, persoana potrivită din organizație. În retrospectivă căutați ce l-ar ajuta: pair programming, review, verificări automate.
Nu e mai simplu să numim lucrurile pe nume?
Numiți lucrurile, nu oamenii: „build-ul a picat de două ori după merge-uri fără teste” e la fel de precis și nu pune pe nimeni în defensivă.
Greșeli înrudite
Retrospectivă fără acțiuni concrete Echipa a discutat ce n-a mers, a votat, dar n-a stabilit nicio acțiune, așa că sprintul următor arată la fel. Încheie fiecare retrospectivă cu 1–2 acțiuni concrete pentru temele cele mai votate, fiecare cu un responsabil și un mod de verificare. Retrospectivă doar cu probleme (coloana „Ce a mers bine” goală) Echipa vorbește doar despre ce n-a mers, iar ce a funcționat nu e numit, deci nu e păstrat intenționat. Începe retrospectiva cu „Ce a mers bine”: practicile care au ajutat (pair programming, rafinarea de miercuri) sunt la fel de importante ca problemele. Acțiuni de retrospectivă fără responsabil (nu le face nimeni) Acțiunile au fost scrise, dar nu au un om care să le urmărească, așa că fiecare crede că se ocupă altcineva. Dă fiecărei acțiuni un responsabil din echipă înainte să închideți retrospectiva și verificați-le la începutul retrospectivei următoare. Învață Scrum și Agile de la zero, cu exerciții la fiecare lecție
Curs Scrum și Agile: lecții scurte, fiecare cu un exercițiu verificat automat, direct în browser. Primele 10 lecții sunt gratuite.
