...
Greșeli frecvente

Greșeli frecvente în Scrum și Agile, explicate

Greșelile pe care le fac cel mai des cei care învață Scrum și Agile, fiecare cu ce înseamnă, de ce apare, cum arată greșit și corect și cum o repari. Înveți de la zero cu Curs Scrum și Agile: primele 10 lecții sunt gratuite.

Repară tu, direct în pagină: la fiecare greșeală ai situația care o produce, în același mediu de lucru ca în lecțiile cursului.

Pagină coordonată de Tudor Andrei Dumitrescu, Senior Software Developer, fondatorul Academiei ProgramatorilorActualizat la

  • 100greșeli
  • 8capitole
  • 41ușor
  • 57mediu
  • 2greu
Greșeli frecvente Scrum și Agile

Aici găsești greșelile pe care le fac cel mai des echipele care învață sau aplică Scrum și Agile, explicate pe înțeles: user stories fără beneficiu sau fără criterii de acceptare, povești prea mari, Definition of Done lipsă, estimări în ore, sprinturi fără Sprint Goal sau umflate la mijloc, Daily Scrum transformat în raport de status, retrospective fără acțiuni. La fiecare afli ce înseamnă, de ce apare, cum arată varianta greșită lângă cea corectă și cum o eviți, pornind de la Ghidul Scrum 2020 și de la practicile folosite zilnic în echipe.

Greșelile sunt grupate pe capitole: user stories, criterii de acceptare și Definition of Done, Product Backlog, estimare, Sprint Planning, evenimente, tabla sprintului și roluri. Caută situația pe care o recunoști din echipa ta, citește cauzele și exemplele, apoi repar-o direct în pagină, în secțiunea „Repară tu”: tabla Scrum simulată, aceeași din lecțiile cursului (backlog, planificare, tabla sprintului, retrospectivă, quiz), în care problema e deja pregătită, iar verificarea se face automat.

User stories

Ușor Repară tu User story fără beneficiu (lipsește „ca să …”) Povestea spune cine vrea și ce vrea, dar nu și de ce, așa că echipa nu știe ce problemă rezolvă și nici cum verifică la final că a meritat. Completează partea „ca să …” cu beneficiul real pentru utilizator, preluat din problema lui, nu o repetare a acțiunii. Explicația completă → Ușor Repară tu User story scrisă ca task tehnic („Creează tabela X”) Elementul din backlog descrie cum se implementează („creează tabela și endpoint-ul”), nu ce problemă rezolvă pentru cineva. Rescrie-l din perspectiva utilizatorului, cu rol, acțiune și beneficiu, iar detaliile tehnice le trec developerii în sub-task-uri. Explicația completă → Ușor Repară tu Rol generic „utilizator” în user story „Ca utilizator, …” nu spune cine are nevoia, așa că echipa nu știe ce date, ce ecran și ce nivel de detaliu îi trebuie omului. Înlocuiește „utilizator” cu rolul real (client, contabilă, bibliotecar, administrator) și scrie beneficiul din perspectiva lui. Explicația completă → Mediu Repară tu User story care impune soluția de interfață („un buton roșu în dreapta sus”) Povestea descrie ecranul în detaliu (buton, culoare, poziție), dar nu nevoia omului, așa că echipa implementează un desen, nu rezolvă o problemă. Scrie în poveste ce vrea utilizatorul și de ce, iar detaliile de design mută-le într-o schiță atașată sau lasă-le discuției cu designerul. Explicația completă → Ușor Repară tu Bug înregistrat ca user story (tip de card greșit) Un comportament stricat („totalul din coș nu se actualizează”) a fost scris ca poveste nouă, cu „Ca client, vreau ca totalul să fie corect”. Marchează-l ca bug, descrie ce se întâmplă față de ce ar trebui să se întâmple și pune-l în backlog după gravitate. Explicația completă → Ușor Repară tu Povești fără epic: backlog fără structură pe teme mari Backlog-ul e o listă lungă de povești fără legătură vizibilă între ele, așa că nimeni nu vede ce funcționalitate mare e aproape gata și ce lipsește. Grupează poveștile în epicuri (teme mari, de exemplu „Plăți online”) și leagă fiecare poveste de epicul ei. Explicația completă → Ușor Repară tu User story cu beneficiu circular („vreau să filtrez, ca să pot filtra”) Partea „ca să …” repetă acțiunea în loc să spună ce câștigă omul: „vreau să filtrez după preț, ca să pot filtra după preț”. Întreabă „și de ce vrea asta?” până ajungi la un câștig real (bani, timp, siguranță) și scrie-l pe acela. Explicația completă → Ușor Repară tu User story scrisă din perspectiva sistemului („Ca sistem, vreau …”) „Ca sistem, vreau să trimit un email de confirmare” pune aplicația în locul omului, așa că povestea nu mai spune cine are nevoie și de ce. Rescrie-o din perspectiva celui care primește valoarea: „Ca client, vreau să primesc un email de confirmare, ca să știu că plata a trecut”. Explicația completă → Ușor Repară tu Card cu titlu vag în backlog („Îmbunătățiri”, „Diverse”, „Fix-uri”) Un card numit „Îmbunătățiri” sau „Diverse” nu spune ce se livrează, așa că nu poate fi estimat, ordonat sau declarat gata. Dă-i un titlu care spune exact rezultatul („Căutarea găsește produse și fără diacritice”) și mută restul în carduri separate sau șterge-l. Explicația completă → Mediu Repară tu User story transformată în specificație completă (zeci de rânduri, nimic de discutat) O poveste cu o descriere de o pagină, cu tabele, endpoint-uri și biblioteci, nu mai lasă loc de discuție cu echipa. Păstrează în descriere nevoia („Ca client, vreau …, ca să …”), mută regulile verificabile în criterii de acceptare, iar detaliile de implementare lasă-le echipei. Explicația completă →

Criterii de acceptare și Definition of Done

Ușor Repară tu User story fără criterii de acceptare Fără criterii de acceptare nimeni nu știe când povestea e gata, iar developerul, testerul și PO-ul o înțeleg diferit. Adaugă 3–6 criterii scurte, verificabile cu da sau nu, inclusiv cazurile de eroare, înainte ca povestea să intre în sprint. Explicația completă → Ușor Repară tu Criterii de acceptare vagi, care nu se pot verifica („să fie rapid”) „Să fie rapid” sau „ușor de folosit” nu se pot verifica: fiecare are alt prag în minte. Rescrie fiecare criteriu cu o valoare sau un comportament observabil, de exemplu „rezultatele apar în cel mult 2 secunde pentru un catalog de 10 000 de produse”. Explicația completă → Mediu Repară tu Criterii de acceptare doar pentru calea fericită (fără cazuri de eroare) Criteriile descriu doar ce se întâmplă când totul merge bine, așa că erorile (date greșite, termen expirat, limită depășită) se descoperă abia în testare sau în producție. Adaugă câte un criteriu pentru fiecare caz de eroare important, cu mesajul pe care îl vede omul. Explicația completă → Mediu Repară tu Criterii de acceptare amestecate cu Definition of Done Reguli valabile pentru orice poveste („codul e revizuit”, „testele trec”) au fost scrise ca criterii de acceptare ale unei singure povești. Mută-le în Definition of Done a echipei, iar în criterii păstrează doar ce face concret povestea respectivă. Explicația completă → Ușor Repară tu Definition of Done lipsă: „gata” înseamnă altceva pentru fiecare Fără Definition of Done, un card ajunge în Done când cel care l-a făcut consideră că e gata: uneori testat, alteori nici revizuit. Scrieți împreună o listă scurtă de condiții valabile pentru orice poveste (review, teste, verificare pe staging) și nu mutați nimic în Done fără ea. Explicația completă → Mediu Repară tu Poveste mutată în Done fără să respecte Definition of Done Cardul e în Done, dar unul dintre punctele Definition of Done nu e de fapt îndeplinit (de exemplu testele pică). Întoarce cardul în Review, termină ce lipsește și abia apoi mută-l din nou în Done; la final de sprint, ce nu respectă DoD nu intră în Increment. Explicația completă → Mediu Repară tu Criterii de acceptare care descriu implementarea („se folosește Redis”) Criteriile spun cum se construiește („se folosește Redis pentru cache”, „tabela are index pe email”), nu ce trebuie să se întâmple pentru utilizator. Rescrie-le ca rezultate observabile („pagina se încarcă în cel mult 2 secunde”) și lasă alegerea tehnică developerilor. Explicația completă → Mediu Repară tu Scenariu Given/When/Then cu mai multe acțiuni și fără rezultat verificabil Scenariul are mai multe „When” înlănțuite și un „Then” vag („totul funcționează corect”), deci nu se poate verifica. Păstrează un singur context (Given), o singură acțiune (When) și un rezultat observabil, cu valori concrete (Then). Explicația completă → Mediu Repară tu Definition of Done care se oprește la „codul e scris” Echipa are o Definition of Done, dar ea conține doar „codul e scris” și „codul e în Git”, așa că un card ajunge Done fără review, fără teste și fără să ruleze undeva. Adaugă în DoD pașii care fac incrementul utilizabil: review, teste automate, verificare pe staging. Explicația completă → Mediu Repară tu Poveste cu prea multe criterii de acceptare (de fapt sunt mai multe povești) O poveste cu 10–15 criterii, fiecare despre altă funcționalitate, e de fapt un pachet de povești. Grupează criteriile pe comportamente și sparge povestea astfel încât fiecare parte să aibă puține criterii (de regulă 3–5) și să poată fi livrată singură. Explicația completă → Greu Repară tu Cerință valabilă pentru tot produsul ținută ca poveste separată („Aplicația să fie sigură”) „Aplicația să fie sigură” sau „Totul să fie rapid” nu se termină niciodată ca poveste, pentru că e valabilă pentru fiecare funcționalitate. Transformă-o într-un punct verificabil din Definition of Done (de exemplu „scanarea de dependențe nu raportează vulnerabilități critice”) și șterge povestea. Explicația completă → Mediu Repară tu Criterii de acceptare scrise după implementare (copiate din ce face codul) Criteriile completate după ce codul e gata descriu ce face codul, nu ce trebuia să facă, așa că „trec” și cu buguri cu tot. Criteriile se scriu înainte de lucru, cu PO-ul; dacă ai primit unele copiate din cod, verifică-le cu PO-ul și repară codul acolo unde diferă. Explicația completă → Mediu Repară tu Definition of Done nerealistă, pe care echipa n-o poate respecta („100% acoperire cu teste”) O Definition of Done cu cerințe imposibile în fiecare sprint (100% acoperire cu teste, testare pe 20 de telefoane) ajunge să fie ignorată, iar „gata” nu mai înseamnă nimic. Păstrează în DoD doar ce echipa poate face pentru fiecare poveste și crește ștacheta treptat, la retrospective. Explicația completă →

Product Backlog: spargere, ordonare, curățenie

Mediu Repară tu Poveste prea mare (13 sau 21 de puncte), băgată în sprint nespartă O poveste de 13 sau 21 de puncte nu se termină de obicei într-un sprint și ascunde multe necunoscute. Sparge-o în povești mai mici, fiecare cu valoare proprie pentru utilizator (pe pași ai fluxului, pe reguli, pe cazuri), de cel mult 5–8 puncte, înainte de Sprint Planning. Explicația completă → Mediu Repară tu Poveste spartă pe straturi tehnice (bază de date, backend, frontend) Bucăți ca „Checkout – baza de date”, „Checkout – backend”, „Checkout – frontend” nu aduc nimic utilizatorului până nu sunt gata toate trei. Sparge vertical: fiecare poveste trece prin toate straturile și livrează ceva folosibil, de exemplu „Plătesc cu cardul” și „Plătesc ramburs”. Explicația completă → Ușor Repară tu Product Backlog neordonat: totul e „prioritate maximă” Când toate elementele sunt „urgente”, echipa nu știe ce să ia întâi și alege după preferințe. Product Owner-ul ordonează backlog-ul într-o singură listă, de sus în jos, după valoare, cost, risc și dependențe; în vârf stau elementele cu cea mai mare valoare față de efort. Explicația completă → Ușor Repară tu Product Backlog umflat cu elemente vechi, pe care nu le mai vrea nimeni Un backlog cu sute de elemente vechi ascunde ce contează și face rafinarea imposibilă. Product Owner-ul șterge regulat ce nu mai e relevant (funcții scoase, campanii trecute, idei abandonate); dacă o idee e importantă, va reveni. Explicația completă → Mediu Repară tu Povești dependente una de alta, ordonate invers în backlog Povestea de sus nu poate fi livrată fără una aflată mai jos (de exemplu „Aplic un cupon” înaintea lui „Văd totalul coșului”). Ordonează backlog-ul ținând cont de dependențe sau, mai bine, rescrie poveștile ca să nu mai depindă una de alta. Explicația completă → Ușor Repară tu Bugurile ținute la coada backlog-ului, sub orice funcționalitate nouă Bugurile sunt puse automat sub toate poveștile noi, așa că un defect care blochează plata pe mobil stă luni de zile. Ordonează bugurile în același backlog, după aceeași logică: cât costă să nu-l repari (clienți pierduți, risc) față de valoarea poveștilor noi. Explicația completă → Mediu Repară tu Datorie tehnică ținută în afara Product Backlog-ului („o facem când avem timp”) Echipa știe că o bibliotecă e veche sau că un modul trebuie refăcut, dar nimic nu e scris în backlog, deci nu ajunge niciodată în sprint. Pune datoria tehnică în Product Backlog ca element vizibil, cu motivul și riscul explicate, ca PO-ul s-o poată ordona alături de restul. Explicația completă → Mediu Repară tu Product Backlog ordonat după efort (cele mai ușoare primele), nu după valoare Echipa pune sus poveștile mici, „ca să le terminăm repede”, iar cele care aduc bani sau rezolvă probleme mari rămân jos. Ordonează backlog-ul după valoare raportată la efort (și risc): o poveste mare și valoroasă poate fi mai sus decât trei mărunte. Explicația completă → Mediu Repară tu Backlog nerafinat: poveștile din vârf nu sunt gata pentru sprint La Sprint Planning, poveștile din vârful backlog-ului nu au estimare și nici criterii, așa că planificarea devine o ședință lungă de rafinare. Rafinează din timp (în timpul sprintului anterior) poveștile pentru 1–2 sprinturi: criterii, estimare, întrebări lămurite. Explicația completă → Mediu Repară tu Poveste spartă pe faze de lucru (analiză, dezvoltare, testare) Povestea a fost împărțită în „Analiză”, „Dezvoltare” și „Testare”, deci nicio parte nu livrează nimic utilizabil și testarea rămâne mereu la final. Sparge povestea după comportamente ale utilizatorului, fiecare parte trecând singură prin analiză, cod și testare. Explicația completă → Ușor Repară tu Aceeași cerință în două carduri din backlog (duplicat) Doi oameni au scris aceeași cerință cu alte cuvinte, iar acum backlog-ul are două carduri pentru același lucru, cu criterii diferite. Păstrează un singur card, mută în el criteriile utile din celălalt și șterge duplicatul. Explicația completă → Mediu Repară tu Stakeholderii își pun singuri cererile în vârful Product Backlog-ului Când oricine poate muta cereri în vârful backlog-ului, ordinea reflectă cine a scris ultimul, nu valoarea. Oricine poate propune, dar ordinea o decide Product Owner-ul: el compară cererea cu restul și o pune unde merită. Explicația completă → Ușor Repară tu Backlog ținut în mai multe locuri (Jira, Excel, emailuri, mesaje pe chat) Cererile împrăștiate prin emailuri, Excel și chat nu pot fi comparate și ordonate, iar unele se pierd. Există un singur Product Backlog: orice cerere acceptată devine card acolo, iar PO-ul o ordonează alături de rest. Explicația completă → Mediu Repară tu Rafinare făcută doar de Product Owner, fără developeri Când PO-ul pregătește singur poveștile (criterii, spargere, chiar estimări), întrebările tehnice și riscurile apar abia la Sprint Planning sau în sprint. Rafinarea se face împreună: PO-ul aduce nevoia, developerii pun întrebări, sparg poveștile și estimează. Explicația completă →

Estimare: story points și planning poker

Ușor Repară tu Estimări în ore în loc de story points Estimarea în ore cere să ghicești cât lucrează un anumit om și se transformă în promisiuni. Story points compară poveștile între ele (efort, complexitate, incertitudine) față de o poveste de referință; estimezi relativ, pe scara Fibonacci, împreună cu echipa. Explicația completă → Mediu Repară tu Story points tratate ca zile de lucru (1 punct = 1 zi) Story points nu sunt zile: arată cât de mare e o poveste față de altele, nu cât lucrează un om. Când le transformi în zile sau termene, oamenii încep să umfle estimările ca să se apere; folosește velocity-ul pentru prognoze pe sprinturi, cu un interval. Explicația completă → Ușor Repară tu Estimarea făcută de un singur om (lead-ul sau PO-ul) în locul echipei Când tech lead-ul sau PO-ul estimează singur, se pierd riscurile pe care le văd ceilalți (testarea, integrările, datele) și echipa nu se simte responsabilă de plan. Estimează toți developerii care vor face munca, de exemplu cu planning poker, iar diferențele mari se discută. Explicația completă → Mediu Repară tu Poveste imposibil de estimat, băgată direct în sprint (în loc de spike) Dacă echipa nu poate estima o poveste pentru că nu știe cum funcționează o tehnologie sau o integrare, nu o băga în sprint cu un număr ghicit. Creează întâi un spike: o investigație scurtă, cu timp limitat și o întrebare clară, după care povestea se poate estima. Explicația completă → Mediu Repară tu Spike fără timebox și fără întrebare clară („Cercetăm plățile”) Spike-ul „Cercetăm plățile” nu spune ce vrei să afli și nici cât timp ai voie să cauți, așa că se poate întinde tot sprintul. Scrie întrebarea la care trebuie să răspundă și o limită de timp (de exemplu 2 zile), iar rezultatul să fie o decizie sau o estimare. Explicația completă → Ușor Repară tu Estimare ancorată: cineva spune o cifră înainte de vot („cred că e un 3”) Când lead-ul sau PO-ul spune „asta e un 3, nu?” înainte de vot, toată lumea votează în jurul lui 3, iar riscurile pe care le vedeau ceilalți nu mai ies la suprafață. La planning poker, toți aleg cartea în tăcere și o arată simultan; abia apoi se discută. Explicația completă → Mediu Repară tu Estimare care uită testarea, review-ul și deploy-ul (doar „partea de cod”) Developerul estimează doar cât durează să scrie codul („e un 2”), dar povestea include și testele, review-ul, verificarea pe staging și deploy-ul. Estimează toată munca până la Definition of Done, comparând povestea cu una similară deja terminată. Explicația completă → Ușor Repară tu Estimări cu precizie falsă (4, 6, 7 puncte) în afara scării Fibonacci Echipa dă 4, 6 sau 7 puncte, ca și cum ar putea distinge exact între ele, deși la mărimile acestea incertitudinea e mult mai mare. Folosește o scară cu pași care cresc (1, 2, 3, 5, 8, 13, 21) și alege valoarea cea mai apropiată, rotunjind în sus când ai dubii. Explicația completă → Mediu Repară tu Estimare fără poveste de referință (fiecare are altă scară) Fiecare developer are în cap alt „3 puncte”, așa că voturile sunt împrăștiate fără motiv și estimările nu se pot compara de la un sprint la altul. Alegeți o poveste terminată, cunoscută de toți, ca referință (de exemplu 3 puncte) și estimați relativ la ea: la fel, de două ori mai mare, mult mai mică. Explicația completă → Mediu Repară tu Povești reestimate după ce s-au terminat, ca velocity-ul să „arate real” Dacă schimbi punctele unei povești după ce s-a terminat (3 → 8, „că a fost mai grea”), velocity-ul nu mai poate fi comparat cu estimările viitoare. Păstrează estimarea inițială; discută la retrospectivă de ce a fost mai grea și folosește lecția la estimările următoare. Explicația completă → Mediu Repară tu Estimare negociată în jos de PO sau de manager („nu poate fi 8, pune 3”) Când PO-ul sau managerul scade punctele ca povestea să „încapă” în sprint, munca rămâne la fel de mare, doar cifra minte. Estimarea e a developerilor; dacă povestea e prea mare pentru ce vrea PO-ul, se taie din scop (o spargi și iei acum doar partea cea mai valoroasă). Explicația completă → Ușor Repară tu Voturi diferite la planning poker rezolvate prin medie, fără discuție (3 și 13 → 8) Când voturile sunt 3 și 13, oamenii au înțeles altă muncă, iar media (8) ascunde exact asta. Cei cu voturile extreme explică pe scurt ce au văzut, echipa lămurește diferența și votează din nou. Explicația completă → Mediu Repară tu Estimare făcută pentru un anumit om („3 dacă o face Ana, 8 dacă o face Vlad”) Story points estimează povestea pentru echipă, nu pentru un om anume, pentru că nu știi dinainte cine o va face și cine va ajuta. Echipa cade de acord asupra unei singure estimări; diferențele de experiență se rezolvă prin pairing, nu prin două cifre. Explicația completă →

Sprint Planning și schimbările din sprint

Ușor Repară tu Sprint fără Sprint Goal (doar o listă de povești) Fără Sprint Goal, sprintul e doar o listă de task-uri: echipa nu știe ce e esențial, ce poate sacrifica dacă apar probleme și ce va arăta la Review. Scrieți împreună, la Sprint Planning, o frază despre valoarea pe care o aduce sprintul, de exemplu „Clienții pot plăti online cu cardul”. Explicația completă → Ușor Repară tu Sprint planificat peste capacitate (supraangajare) Echipa a luat în sprint mai multe puncte decât termină de obicei, ca să mulțumească pe cineva. Rezultatul previzibil: povești neterminate, calitate scăzută, goal ratat. Ia în sprint cât arată velocity-ul și capacitatea reală, iar ce nu ține de Sprint Goal rămâne în Product Backlog. Explicația completă → Mediu Repară tu Cerință nouă băgată în sprint fără să scoți nimic (Sprint Goal pus în pericol) Cineva a adăugat în sprintul pornit o cerință nouă, peste plan, fără să iasă nimic. Echipa riscă să rateze și goal-ul, și cerința nouă. Cererile noi trec prin Product Owner: dacă nu sunt urgente, merg în Product Backlog; dacă sunt, intră doar în schimbul a ceva de aceeași mărime, fără să pună goal-ul în pericol. Explicația completă → Mediu Repară tu Capacitatea sprintului calculată fără concedii și sărbători Echipa planifică fiecare sprint cu același număr de puncte, deși unii oameni sunt în concediu sau sprintul are o sărbătoare. Calculează disponibilitatea în zile-om la fiecare Sprint Planning și ajustează velocity-ul proporțional, de exemplu 30 de puncte × 40/50 zile-om = 24 de puncte. Explicația completă → Ușor Repară tu Poveste neestimată și fără criterii băgată în Sprint Backlog O poveste fără estimare și fără criterii a intrat în sprint „ca să nu pierdem timp”, deci nimeni nu știe cât de mare e și când e gata. Las-o în Product Backlog până e rafinată; în sprint intră doar povești pe care echipa le înțelege destul cât să le poată termina. Explicația completă → Mediu Repară tu Povești în sprint care nu au legătură cu Sprint Goal Sprint Goal-ul spune „clientul poate plăti cu cardul”, dar jumătate din sprint e tema întunecată și pagina „Despre noi”. Alege poveștile în jurul goal-ului: întâi cele fără de care goal-ul nu se atinge, apoi, dacă mai e loc, altele. Explicația completă → Ușor Repară tu Sprint prelungit cu câteva zile ca să „terminăm tot” Sprintul de două săptămâni devine de două săptămâni și trei zile, ca să încapă poveștile rămase. Durata sprintului e fixă: la final, ce nu e Done se întoarce în Product Backlog, iar echipa discută la retrospectivă de ce a luat prea mult. Explicația completă → Mediu Repară tu Povești neterminate reportate automat în sprintul următor, fără discuție La final de sprint, poveștile neterminate sunt mutate automat în sprintul următor, înaintea oricărei alte priorități. Încheie sprintul, lasă-le să se întoarcă în Product Backlog și lasă PO-ul să decidă ordinea: poate între timp a apărut ceva mai important. Explicația completă → Mediu Repară tu Sprint Planning fără plan: poveștile nu sunt sparte în task-uri Echipa a ales poveștile, dar n-a discutat cum le face, așa că în ziua a treia descoperă că nimeni nu s-a gândit la migrarea datelor. Încheie Sprint Planning-ul cu un plan: fiecare poveste spartă în task-uri mici (de cel mult o zi), pe care toată echipa le înțelege. Explicația completă → Mediu Repară tu Bug critic din producție amânat pentru sprintul următor („sprintul e închis”) Plata e stricată în producție, dar echipa spune „sprintul e deja planificat, îl luăm data viitoare”. Un bug critic intră în sprint imediat, după discuția cu PO-ul; ca să nu pui în pericol Sprint Goal-ul, scoți din sprint o poveste neîncepută de mărime asemănătoare. Explicația completă → Ușor Repară tu Sprinturi cu lungime variabilă („sprintul ăsta facem 3 săptămâni, că avem mult”) Dacă lungimea sprintului se schimbă după cât e de lucru, velocity-ul nu mai e comparabil și ritmul de feedback se pierde. Păstrează aceeași durată la fiecare sprint și ajustează cât iei în sprint, nu cât durează sprintul. Explicația completă → Mediu Repară tu Sprint de „stabilizare” la final, doar pentru testare și buguri (hardening sprint) Un sprint planificat doar pentru testare și buguri înseamnă că sprinturile dinainte nu au livrat increment gata de folosit, ci muncă pe jumătate. Mută testarea și reparațiile în fiecare sprint, prin Definition of Done, ca fiecare poveste să fie cu adevărat gata când ajunge în Done. Explicația completă → Ușor Repară tu Sprint Goal scris ca listă de povești („Terminăm S1, S2, S4 și S6”) Un Sprint Goal de tipul „Terminăm S1, S2 și S4” doar repetă Sprint Backlog-ul și nu spune de ce contează sprintul. Scrie rezultatul pentru utilizator într-o propoziție („Clientul își poate plăti comanda online”), ca echipa să poată decide ce e esențial când apar probleme. Explicația completă → Mediu Repară tu Sprint Goal schimbat în mijlocul sprintului, pentru o prioritate nouă Sprint Goal-ul nu se schimbă în timpul sprintului: dacă îl înlocuiești la jumătate, munca începută se pierde și sprintul nu mai are un rezultat clar. Prioritatea nouă intră în Product Backlog, iar PO-ul o pune sus pentru sprintul următor (sau, dacă obiectivul a devenit inutil, PO-ul anulează sprintul). Explicația completă →

Daily Scrum, Sprint Review și retrospectivă

Ușor Repară tu Daily Scrum transformat în raport de status Daily Scrum nu e ședința în care fiecare îi raportează managerului ce a făcut ieri. E un eveniment de 15 minute al developerilor, în care se uită la tablă, verifică progresul spre Sprint Goal și își ajustează planul pe ziua următoare; detaliile tehnice se discută după. Explicația completă → Ușor Repară tu Retrospectivă fără acțiuni concrete Echipa a discutat ce n-a mers, a votat, dar n-a stabilit nicio acțiune, așa că sprintul următor arată la fel. Încheie fiecare retrospectivă cu 1–2 acțiuni concrete pentru temele cele mai votate, fiecare cu un responsabil și un mod de verificare. Explicația completă → Ușor Repară tu Acțiuni de retrospectivă fără responsabil (nu le face nimeni) Acțiunile au fost scrise, dar nu au un om care să le urmărească, așa că fiecare crede că se ocupă altcineva. Dă fiecărei acțiuni un responsabil din echipă înainte să închideți retrospectiva și verificați-le la începutul retrospectivei următoare. Explicația completă → Mediu Repară tu Sprint Review transformat în demo fără feedback Echipa prezintă slide-uri sau un demo regizat, stakeholderii aplaudă și pleacă, iar backlog-ul rămâne neschimbat. Sprint Review e o sesiune de lucru: se arată Increment-ul real, stakeholderii îl încearcă și discută, iar la final Product Backlog-ul se ajustează. Explicația completă → Mediu Repară tu Retrospectivă care încearcă să repare totul odată (prea multe acțiuni) Echipa iese din retrospectivă cu opt acțiuni, iar la următoarea nu s-a făcut niciuna. Votați problemele, alegeți 1–2 dintre cele mai votate și transformați-le în acțiuni concrete, cu responsabil; restul rămân pentru retrospectivele următoare. Explicația completă → Ușor Repară tu Retrospectivă doar cu probleme (coloana „Ce a mers bine” goală) Echipa vorbește doar despre ce n-a mers, iar ce a funcționat nu e numit, deci nu e păstrat intenționat. Începe retrospectiva cu „Ce a mers bine”: practicile care au ajutat (pair programming, rafinarea de miercuri) sunt la fel de importante ca problemele. Explicația completă → Mediu Repară tu Retrospectivă care caută vinovați („Mihai a stricat build-ul”) Bilețelele numesc oameni („Mihai a stricat build-ul”), iar discuția devine despre cine a greșit, nu despre de ce a fost posibil. Rescrie problema ca problemă de proces („un merge a stricat build-ul fără să ruleze testele”) și caută o acțiune care o previne pentru oricine. Explicația completă → Mediu Repară tu Sprint Planning care durează o zi întreagă pentru că backlog-ul nu e rafinat Sprint Planning-ul unui sprint de două săptămâni ține de dimineața până seara, pentru că echipa rafinează, estimează și lămurește poveștile chiar atunci. Respectă timebox-ul (cel mult 8 ore la un sprint de o lună, de obicei mai puțin la sprinturi scurte) și mută rafinarea în timpul sprintului anterior. Explicația completă → Ușor Repară tu Retrospectivă anulată pentru că „sprintul a mers bine” Echipa sare peste retrospectivă când sprintul a mers bine sau când e presată de termene, și pierde exact momentele în care putea învăța ce funcționează. Retrospectiva are loc la finalul fiecărui sprint; când totul a mers bine, poate fi mai scurtă, dar nu lipsește. Explicația completă → Ușor Repară tu Daily Scrum lungit cu discuții tehnice (45 de minute în loc de 15) Când Daily Scrum-ul devine loc de rezolvat probleme tehnice, durează 45 de minute și ține toată echipa pe loc. Păstrează-l la 15 minute, doar pentru planul zilei, iar discuțiile tehnice continuă imediat după, doar cu cei implicați. Explicația completă → Ușor Repară tu Daily Scrum sărit când „nu e nimic nou” Daily Scrum-ul sărit pentru că „toți lucrează la ce lucrau și ieri” lasă blocajele nevăzute zile întregi. Ține-l în fiecare zi, scurt, concentrat pe Sprint Goal: dacă pare inutil, repară-i forma, nu-l anula. Explicația completă → Ușor Repară tu Sprint Review ținut cu slide-uri, fără produsul funcțional Un Sprint Review cu capturi de ecran pe slide-uri arată cum ar trebui să meargă produsul, nu cum merge. Arată incrementul real, pe staging, și lasă stakeholderii să-l încerce: feedback-ul util apare doar când oamenii folosesc aplicația. Explicația completă → Mediu Repară tu Sprint Review în care se prezintă povești nefinalizate ca fiind gata Dacă arăți la Sprint Review o poveste netestată ca fiind gata, stakeholderii pleacă cu o imagine falsă despre produs și despre termene. Arată doar ce respectă Definition of Done și spune deschis ce n-a fost terminat și de ce. Explicația completă → Mediu Repară tu Acțiunile de la retrospectiva trecută nu sunt verificate (aceeași problemă revine) Dacă fiecare retrospectivă începe de la zero, aceeași problemă apare sprint după sprint, iar acțiunile vechi rămân uitate. Începe retrospectiva cu acțiunile de data trecută: s-au făcut, au ajutat? Dacă nu, află de ce și alege o acțiune mai mică, cu responsabil. Explicația completă → Ușor Repară tu Retrospectivă fără vot: se discută primul bilețel, nu cel mai important Când echipa discută bilețelele în ordinea în care au fost scrise, timpul se termină înainte să ajungi la problema care contează. Votează întâi (de exemplu 3 voturi de persoană), discută bilețelele cele mai votate și alege acțiuni pentru ele. Explicația completă →

Tabla sprintului, WIP și velocity

Mediu Repară tu Prea multă muncă începută odată (limita WIP depășită) Coloana In Progress are mai multe carduri decât limita WIP stabilită de echipă: oamenii încep lucruri noi în loc să le termine pe cele începute. Oprește începerea și ajută la terminare: întoarce în To Do cardul la care nu lucrează nimeni efectiv sau ajută un coleg să ducă un card în Done. Explicația completă → Ușor Repară tu Card blocat de zile întregi, nesemnalat pe tablă Un card stă de trei zile în In Progress pentru că aștepți ceva de la altă echipă, dar pe tablă pare că se lucrează normal. Marchează-l ca blocat, spune la Daily ce aștepți și de la cine, iar Scrum Master-ul ajută la eliminarea impedimentului. Explicația completă → Mediu Repară tu Velocity folosit ca țintă de performanță Când velocity-ul devine o țintă („trebuie să ajungem la 30”), echipa umflă estimările și numărul crește fără ca munca livrată să crească. Folosește velocity-ul doar pentru planificarea echipei și urmărește rezultatele: Sprint Goal-uri atinse, valoare pentru clienți, impedimente eliminate. Explicația completă → Ușor Repară tu Tabla sprintului nu reflectă realitatea (carduri terminate lăsate în In Progress) Cardurile stau în coloane greșite: unul e terminat, dar a rămas în In Progress, altul e început, dar e încă în To Do. Actualizează tabla în momentul în care se schimbă starea muncii, iar la Daily verificați întâi că tabla spune adevărul. Explicația completă → Ușor Repară tu Card în In Progress sau Review fără responsabil Un card stă în In Progress sau în Review fără nume pe el, așa că nu știi pe cine să întrebi, iar uneori nimeni nu lucrează de fapt la el. Orice card început are un responsabil; dacă nimeni nu-l ia, se întoarce în To Do. Explicația completă → Ușor Repară tu Tablă fără limite WIP („le punem mai încolo”) Tabla nu are nicio limită pe coloane, așa că echipa începe tot mai multe carduri și termină puține. Setează limite WIP (de exemplu cel mult 3 în In Progress și 2 în Review) și respectă-le: când coloana e plină, ajuți la ce e început în loc să tragi altceva. Explicația completă → Mediu Repară tu Coadă la Review: cardurile se adună în așteptare, iar echipa începe altele În Review stau trei-patru carduri de zile întregi, iar developerii liberi încep povești noi în loc să facă review. Pune o limită WIP pe Review și, când e plină, cine e liber ajută întâi la review sau testare; un card aproape gata valorează mai mult decât unul nou început. Explicația completă → Mediu Repară tu Burndown care stă pe loc ignorat până în ultima zi a sprintului Linia reală din burndown e plată de cinci zile, dar echipa spune „se rezolvă spre final”, iar în ultima zi jumătate din sprint nu e Done. Citește burndown-ul la fiecare Daily: o linie plată înseamnă muncă începută și neterminată; reacționează devreme, terminând cardurile începute sau renegociind domeniul cu PO-ul. Explicația completă → Ușor Repară tu Velocity calculat cu povești terminate pe jumătate (puncte parțiale) Echipa adaugă la velocity „80% din S3”, deși S3 nu e Done, iar velocity-ul devine mai mare decât munca livrată. În velocity intră doar poveștile Done, cu toate punctele; cele neterminate se întorc în backlog și contează în sprintul în care se termină. Explicația completă → Mediu Repară tu Bug găsit după lansare trecut pe povestea veche, redeschisă (în loc de un card de bug nou) Când un bug apare după ce povestea a fost terminată și lansată într-un sprint anterior, nu redeschide povestea veche: creează un card nou de tip bug, cu pașii și comportamentul așteptat, iar PO-ul îl ordonează în backlog ca orice altă muncă. Explicația completă → Mediu Repară tu Card blocat mutat înapoi în To Do ca să nu depășească limita WIP Dacă muți un card blocat înapoi în To Do ca să faci loc sub limita WIP, blocajul dispare de pe tablă, dar munca rămâne pe jumătate. Lasă cardul în coloana în care e, marchează-l „Blocat” și ocupă-te de deblocare înainte să începi altceva. Explicația completă → Mediu Repară tu Prognoză de release făcută după cel mai bun sprint (velocity maxim în loc de medie) Dacă împarți backlog-ul rămas la cel mai bun velocity din istoric, prognoza e prea optimistă și termenul se ratează. Folosește media ultimelor sprinturi (sau un interval între cel mai slab și media) și actualizează prognoza după fiecare sprint. Explicația completă →

Roluri: Product Owner, Scrum Master, manageri

Mediu Repară tu Managerul dă task-uri direct developerilor, ocolind Product Owner-ul Când un manager sau un stakeholder dă sarcini direct developerilor, planul sprintului se rupe și Product Owner-ul pierde controlul asupra priorităților. Developerul îl trimite politicos spre PO, care decide unde intră cererea în Product Backlog; Scrum Master-ul ajută organizația să înțeleagă de ce. Explicația completă → Mediu Repară tu Scrum Master-ul tratat ca șef de proiect care împarte task-urile Scrum Master-ul nu împarte sarcini, nu aprobă estimări și nu raportează cine a muncit mai puțin. El ajută echipa să aplice Scrum, elimină impedimentele și protejează autoorganizarea; developerii decid singuri cine face ce din Sprint Backlog. Explicația completă → Mediu Repară tu Product Owner indisponibil: echipa așteaptă zile întregi răspunsuri PO-ul are trei echipe și ședințe toată ziua, așa că întrebările developerilor așteaptă zile întregi, iar echipa ghicește. Product Owner-ul trebuie să fie disponibil pentru echipă în timpul sprintului; dacă nu are timp, organizația îi reduce celelalte responsabilități sau găsește altă soluție, nu echipa lucrează pe presupuneri. Explicația completă → Mediu Repară tu Echipa pasează orice problemă Scrum Master-ului („Radu rezolvă”) Developerii trimit Scrum Master-ului orice: un test care pică, un conflict de merge, o întrebare pentru colegul de alături. Scrum Master-ul elimină impedimentele pe care echipa nu le poate rezolva singură (alte echipe, organizație, unelte blocate); problemele din munca de zi cu zi le rezolvă echipa, care e auto-organizată. Explicația completă → Mediu Repară tu Echipă pe silozuri: „eu fac doar backend”, testarea așteaptă un singur om Toate cardurile din Review așteaptă după singura testeră, iar developerii liberi încep povești noi pentru că „testarea nu e treaba mea”. Echipa răspunde împreună de increment: oricine poate testa codul scris de un coleg, iar testera ghidează și preia cazurile cele mai grele. Explicația completă → Mediu Repară tu Sprint anulat de manager sau de echipă (doar Product Owner-ul poate anula) Doar Product Owner-ul poate anula un sprint, și numai când Sprint Goal-ul a devenit inutil. Dacă managerul „oprește sprintul” pentru o cerere urgentă sau echipa îl anulează pentru că nu termină tot, cererea intră în backlog, iar scopul sprintului se renegociază cu PO-ul. Explicația completă → Mediu Repară tu Product Owner prin comitet: mai mulți directori decid ordinea backlog-ului Când trei directori decid împreună (sau pe rând) ce face echipa, deciziile durează și se contrazic, iar backlog-ul se reordonează la fiecare ședință. Product Owner-ul este o singură persoană: ascultă stakeholderii, dar decide ordinea și răspunde de ea. Explicația completă → Mediu Repară tu Echipă Scrum prea mare (14 oameni, Daily Scrum de 40 de minute) O echipă de 14 oameni comunică greu: Daily-ul durează 40 de minute, iar nimeni nu mai știe ce fac toți. Ghidul Scrum recomandă de obicei cel mult 10 oameni; împarte grupul în echipe mai mici, care pot livra fiecare funcționalități complete, din același Product Backlog. Explicația completă → Greu Repară tu Product Owner și Scrum Master: aceeași persoană (conflict de roluri) Când același om e și Product Owner, și Scrum Master, presiunea pentru mai multă valoare câștigă aproape mereu în fața protejării echipei și a procesului. Separă rolurile; dacă temporar nu se poate, fă conflictul vizibil și lasă pe altcineva să faciliteze retrospectiva. Explicația completă →

Erori explicate la alte tehnologii

← Toate erorile explicate

Tudor Andrei Dumitrescu
Cine coordonează paginile

Tudor Andrei Dumitrescu

Senior Software Developer · fondatorul Academiei Programatorilor

LinkedIn
  1. 2019 Junior JavaCognizant Softvision
  2. 2021 Mid JavaCognizant Softvision
  3. 2022 Team LeaderEndava
  4. 2023 Senior Software DeveloperUniCredit
  5. Acum Senior Software DeveloperHCLTech
Certificat de absolvire Instructor / Preparator formare, Tudor Andrei Dumitrescu
Certificat de formator autorizatMinisterul Muncii și Ministerul Educației · 2022
Certificat de absolvire Instructor / Preparator formare, Tudor Andrei Dumitrescu

Certificat de formator autorizat · Ministerul Muncii și Ministerul Educației · 2022

Din 2020 construiește Academia Programatorilor, iar din 2026 și JoburiIT.ro. Fiecare eroare de aici a fost reprodusă în editorul nostru: codul greșit chiar dă mesajul din titlu, iar reparația chiar funcționează.

Învață Scrum și Agile de la zero, cu exerciții la fiecare lecție

Curs Scrum și Agile: lecții scurte, fiecare cu un exercițiu verificat automat, direct în browser. Primele 10 lecții sunt gratuite.