Nu-i ceri asistentului să pună întrebări înainte să răspundă
Când nici tu nu știi exact ce informații contează, asistentul completează golurile cu presupuneri și primești un plan pentru altă situație. Repari cerând: „Înainte să răspunzi, pune-mi 3-5 întrebări despre ce îți lipsește. Așteaptă răspunsurile mele.”
Explicat de Tudor Andrei Dumitrescu, Senior Software Developer, fondatorul Academiei ProgramatorilorActualizat la
Ce înseamnă
Asistenții sunt făcuți să răspundă imediat, chiar și când informația e insuficientă. Dacă ceri „un plan de onboarding pentru un coleg nou”, vei primi un plan, dar pentru o firmă imaginară: cu o săptămână de training, un mentor și o prezentare a departamentelor, chiar dacă la tine colegul începe direct pe proiect, lucrează remote și nu aveți mentori.
Când sarcina e nouă pentru tine sau nu știi ce detalii contează, e mai eficient să-l lași pe asistent să întrebe. El știe ce informații schimbă rezultatul (rolul colegului, durata, cine îl ajută, ce unelte folosiți), tu știi răspunsurile.
Cheia este să ceri explicit să aștepte: „Pune-mi întrebările și nu scrie planul până nu răspund.” Altfel, pune întrebările și scrie oricum planul, cu presupuneri.
De ce apare: cauzele frecvente
1Plan cerut fără detalii
Fă un plan de onboarding pentru un coleg nou.Vreau un plan de onboarding pentru un coleg nou în echipa
de suport. Înainte să-l scrii, pune-mi 5 întrebări despre
ce îți lipsește. Nu scrie planul până nu răspund.Primul prompt primește un plan generic. Al doilea obține întâi informațiile care contează, apoi un plan pentru situația ta.
2Întrebările cerute, dar fără „așteaptă”
Pune-mi întrebări dacă ai nevoie și fă planul.Pune-mi întâi 5 întrebări, numerotate. Așteaptă
răspunsurile mele înainte să scrii planul.Fără „așteaptă”, asistentul pune întrebările de formă și scrie planul oricum, cu presupuneri.
Corectează greșeala, direct în pagină
Promptul de mai jos primește un plan de onboarding generic, pentru o firmă imaginară. Rescrie-l: e vorba de un coleg nou în echipa de suport, iar asistentul trebuie să-ți pună întâi 5 întrebări despre ce îi lipsește și să nu scrie planul până nu răspunzi.
Fă un plan de onboarding pentru un coleg nou.Indiciu
Cere un număr de întrebări și spune-i explicit să aștepte răspunsurile.
Reparația
Vreau un plan de onboarding pentru un coleg nou în echipa de suport clienți.
Înainte să-l scrii, pune-mi 5 întrebări despre informațiile care îți lipsesc și care schimbă cel mai mult planul. Nu scrie planul până nu îți răspund.De ce merge
Fără informații, asistentul presupune: training de o săptămână, mentor, prezentarea departamentelor. Poate nimic din asta nu se potrivește echipei tale. Când îi ceri să întrebe întâi, află ce contează (program, unelte, cine îl ajută, ce trebuie să știe după prima săptămână), iar planul care urmează e pentru situația ta.
„Nu scrie planul până nu răspund” e partea esențială: fără ea, asistentul pune întrebările și continuă oricum cu presupuneri.
Cum o eviți pe viitor
- Pentru sarcinile noi sau neclare, începe cu: „Pune-mi întâi 3-5 întrebări.”
- Adaugă mereu „nu răspunde până nu îți răspund”.
- Răspunde la întrebări numerotat, scurt, apoi cere rezultatul.
- Păstrează întrebările bune: devin câmpurile unui șablon de prompt pentru data viitoare.
Întrebări frecvente
Nu e mai simplu să dau eu tot contextul de la început?
Dacă știi ce contează, da. Întrebările ajută când nu știi ce detalii schimbă rezultatul, de exemplu la o sarcină pe care o faci prima dată.
Ce fac dacă pune prea multe întrebări?
Limitează: „maximum 5 întrebări, doar cele care schimbă cel mai mult rezultatul”. Iar la cele la care nu știi răspunsul, scrie „nu știu, presupune varianta obișnuită și spune-mi ce ai presupus”.
Greșeli înrudite
Promptul nu are context: asistentul răspunde generic Asistentul nu știe nimic despre tine, firma ta sau situația ta, așa că un prompt fără context primește un răspuns general, bun pentru oricine și inutil pentru tine. Repari adăugând faptele concrete: cine ești, ce s-a întâmplat, ce cifre, nume și termene contează. Instrucțiuni contradictorii în același prompt „Scurt, dar cu toate detaliile”, „formal, dar relaxat”, „un paragraf cu 10 puncte”: cerințele care se bat cap în cap obligă asistentul să aleagă una, de obicei fără să-ți spună. Repari decizând tu prioritatea: ce e obligatoriu, ce e opțional și ce face dacă nu încap toate. Sarcina e vagă: „scrie ceva despre...” „Scrie ceva despre X” nu spune ce produs vrei, așa că asistentul alege singur: de obicei un eseu general. Repari spunând exact ce text vrei (un anunț intern, un email, o listă de pași), pentru ce îl folosești și ce trebuie să conțină. Învață AI pentru productivitate de la zero, cu exerciții la fiecare lecție
Curs AI pentru productivitate: lecții scurte, fiecare cu un exercițiu verificat automat, direct în browser. Primele 8 lecții sunt gratuite.
